Meniu
Acasă
Corect / Incorect
Evaluare Națională
Teste de antrenament
Exerciții
Materiale utile
Poezii
Lecții
Fișe de lucru
Rezumate
Ajutor la teme
Clasa V-a
Clasa a VI-a
Clasa a VII-a
Clasa a VIII-a
Utile
Contact
Caută
Acasă
/
Evaluare Națională
Evaluare Națională
Valori culturale și morale în operele literare
Rezolvarea subiectului de Evaluare Națională 2022 la Limba și literatura română
Imaginează-ți că tocmai te-ai întors din vacanță. Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți cea mai frumoasă întâmplare din vacanță, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici
Evaluare Națională 2022, proba de limba și literatura română. Barem de corectare și notare
Asociază fragmentul din Toate pânzele sus! de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvenţă relevantă din fiecare text
Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui ghid în timp ce prezintă un oraș, cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze. – Băiete, (a vrea, condiţional-optativ, prezent, persoana I, singular) acum (a fi, conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular) atent, fiindcă de la capătul (strada, singular, genitiv) vei putea vedea acele clădiri de (care, genitiv) arhitectură suntem (mândru, plural, masculin).
Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Mânca zilnic acel peşte cu carnea rumenie şi miros puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor.”
Alcătuieşte un enunț asertiv, în care substantivul comun „lampă” să fie în cazul genitiv (1) şi un enunț interogativ, în care pronumele personal „el” să aibă funcţia sintactică de complement prepozițional (2).
Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri diferite, pe care le vei preciza: „Ar fi vrut să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca şi câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele pentru mai târziu şi deocamdată îi încredinţă pe amândoi lui leremia”
Crezi că este plictisitor să vizitezi de mai multe ori un loc? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2
Precizează, în unu-trei enunțuri, o trăsătură a personajului Mihu, identificată în fragmentul de mai jos, şi mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă
Subiectele de la Evaluarea Națională 2022 la Limba și literatura română
Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Există o relație de omonimie între cuvintele subliniate in secvențele din seria: a) cam slab şi năpădit de ciulini”: cu trup subţire şi lung”. b) „lar vântul îi purtă îndoiala”; Ambii au încălcat învoiala.” c) „să nu-ţi pară rău că ai venit până aici”; Rochia i-a venit bine. d) se simțea fericit pe mare”: „o curte mare în spatele casei”.
Sensul construcției subliniate în secvența: Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată.” este a) agresiv. b) ascuțit. c) încetişor.
Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt despărțite corect în silabe ambele cuvinte din seria: a) bǎ-trâni, pri-e-te-nos. b) bǎ-trâni, prie-te-nos. c) bătrâni, pri-e-te-nos. d) bătrâni, prie-te-nos.
Prezintă, în 30-70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvenţă relevantă din fiecare text
Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Smil este un câine din rasa a) barbun de Bosfor. b) brac din Dalmatia. c) ciobănesc german. d) lup elvețian.
Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Persoana responsabilă de pregătirea mesei este a) Ismail. b) Lupan. c) Mihu. d) Negrilă.
Notează X în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. leremia i-l prezintă pe Mihu lui Anton Lupan. Câinele lui Mihu se joacă pe ţărmul mării. Anton Lupan nu acceptă să îl primească pe Negrilă pe puntea vasului. Delavrancea călătorea la Constantinopol şi la Atena, cu vaporul, atunci când avea timp. Delavrancea a fost poreclit de ospătar, domnul Barbun”. Pisica este trimisă să-şi caute stăpânul prin oraș.
Notează, din textul 1, denumirea a două obiecte din magazia vasului
Pagina anterioară
Pagina următoare
