Simulare Evaluare Națională la Limba și literatura română 2025 – Rezolvarea subiectelor

1. Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 2.

Cristina Ştefan se întâlneşte cu apicultorul Alexandru Frusina la sfârşitul lunii februarie.

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Străbunica Voica era din

a. Botoşani.

b. Bucureşti.

c. lalomiţa.

d. Prahova. 

3. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Tânărul apicultor îşi doreşte să obțină miere şi din

a. coriandru.

b. floarea-soarelui.

c. rapiţă.

d. salcâm.

4. Încercuieste litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Primăvara, copacul este trezit din somn de

a. lacrimi.

b. ploaie.

c. soare.

d. zmeu.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunţ pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazandu-te pe informaţiile din cele două texte.

În poezie este prezentat un peisaj de primăvară. ADEVĂRAT

În jurul unui copac înflorit se rotesc fluturi. – FALS

În vazduh se înalță un zmeu de hârtie.  –  FALS

La nivel european, în 2015, țara noastră a ocupat primul loc la producția de miere. – ADEVĂRAT

Francezii consumă de patru ori mai multă miere decât românii. – ADEVĂRAT

Încălzită la peste 40 de grade, mierea devine toxică. – FALS

6. Precizează felul rimei din prima strofă şi măsura primelor două versuri din textul blagian.

Rima primei strofe din textul blagian este împerecheată, iar măsura este de  9-11 silabe.

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor douä texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

Sugestie de răspuns:  Un element de conținut comun celor două texte îl reprezintă prezența albinelor. În textul blagian,  albinele  participă activ la procesul de reînviere a naturii, legând iarna de primăvară și trecutul de viitor. În articolul  Cristinei Ștefan, albinele nu sunt simple insecte, ci și un simbol al tradiției și continuității familiei.

8. Crezi că, odată ce ai făcut o alegere, este bine să îți păstrezi opțiunea, indiferent de situaţie? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând  textul 2.

Sugestie de răspuns: Nu cred că este bine să rămânem fixați pe o alegere indiferent de situație, ci mai degrabă să ne adaptăm numeroaselor situații pe care viața ni le poate scoate în cale. În textul 2, tatăl lui Alex ar vrea să renunțe la apicultură, dar un roi de albine apărut spontan îl determină să își schimbe decizia. Această nouă alegere îi permite să ducă mai departe o tradiție de familie valoroasă.

9. Asociază poezia „Trezire” de Lucian Blaga cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Răspuns posibil: Poezia Trezire de Lucian Blaga  mă duce cu gândul la un alt text literar  în care eul creator își manifestă respectul și admirația față de natură. Este vorba despre poezia Mărțișor de Ion Pillat.

 În textul blagian, întreaga natură revine, treptat, la viață. Copacul „mocnește”, sugerând o stare latentă, energia vieții care pulsează în interior fiind gata să izbucnească:  „din greul ființei să mi-l urnească, / din somn, din starea dumnezeiască”. În poezia Mărțișor, natura revine la viață într-un ciclu etern, iar omul simte această înnoire: „Gâlgâitor, din iarba un sipot s-a trezit / În tine și prin ramuri e cerul limpezit.

Așadar, ambele texte surprind  respectul, admirația și legătura profundă a omului cu natura, surprinsă acum în plină renaștere.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Cuvintele subliniate în secvențele „culturile de muştar” şi „era mereu înconjurat de stupi” sunt corect accentuate, în seria:

a. culturile; era.

b. culturile; era.

c. culturile; era.

d. culturile; era.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvintele subliniate în versurile „Câte puteri sunt, se leagă-mpreună, din greul (1) ființei (2) să mi-l urnească” s-au format prin:

a. derivare (1), derivare (2).

b. derivare (1), conversiune (2).

c. conversiune (1), derivare (2).

d. conversiune (1), conversiune (2).

3. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. Seria care cuprinde sinonimele contextuale pentru cuvintele subliniate în secvențele: „Unul dintre motive ar putea fi practica atât de comună a falsificării mierii, cu efecte negative asupra apicultorilor de bună-credinţă este:

a. frecventă, previziuni.

b. modernă, consecinţe.

c. obişnuită, urmări.

d. tradițională, cauze.

4. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.

În secvența „e plin de ghiocei, lalele şi zambile mov. Albinele n-au apărut încă, însă eu merg så må întâlnesc cu cineva” există:

a. un substantiv articulat hotărât.

b. două substantive articulate hotărât.

c. trei substantive articulate hotărât.

d. patru substantive articulate hotărât.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei pronume de feluri diferite, pe care le vei preciza: „Il întreb dacă tatăl său nu se consideră izolat vara, când trebuie să fie atent cel mai des la albine, dar Alex îmi răspunde că nu îi place cu adevărat ce face şi asta e suficient”.

„Îl, îmi” – pronume personale;

„se” – pronume reflexiv;

„ce” – pronume relativ

„asta” – pronume demonstrativ de apropiere

6. Alcătuieşte un enunț interogativ, în care substantivul „floarea-soarelui” să fie în cazul genitiv (1) asertiv, în care verbul „a apărea” să fie la modul condițional-optativ, timpul prezent (2).

(1) Crezi că albinele iubesc aroma florii-soarelui?

(2)  Dacă soarele ar apărea, natura s-ar trezi la viață.

7. Completează cu o singură propoziție enunțul următor, precizând tipul raportului sintactic din fraza obținută: „Alex nu s-a ocupat dintotdeauna de apicultură”.

Alex nu s-a ocupat dintotdeauna de apicultură, dar a făcut-o pentru a continua tradiția familiei. – coordonare prin joncțiune adversativă

SUBIECTUL al II-lea

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul poeziei/o semnificație a poeziei Trezire de Lucian Blaga.

În redactarea textului:

• vei preciza mesajul textului/o semnificație a textului, prin referire la temă;
• vei prezenta două elemente componente ale peisajului; vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificaţie;
• vei menționa o emoție exprimată un sentiment exprimat în textul poetic, justificându-ți alegerea.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel: continutul compunerii 12 puncte; redactarea compunerii 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor-1 punct, coerenţa textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiţi 1 punct, corectitudinea gramaticală 1 punct; claritatea exprimării ideilor -1 punct; ortografia-1 punct; respectarea normelor de punctuatie-1 punct, lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.

Mesajul unui text liric reprezintă semnificația de profunzime a acestuia, pe care cititorul, călăuzit de vocea poetică și de limbajul artistic, este invitat să o descopere din perspectivă proprie.

Mesajul poeziei „Trezire” de Lucian Blaga  este unul profund, ce gravitează în jurul ideii de renaștere a naturii primăvara, dar și de înnoire sufletească, într-un echilibru fragil între somn și viață. De altfel, și titlul are un oarecare grad de imprecizie; el se reduce la un substantiv nearticulat,  „trezire”,  ce definește o stare nedefinită, latentă.

Un prim element al cadrului natural îl reprezintă copacul care „mocnește” de viață, simbol al trecerii de la starea de repaus la renaștere: „Mocnește copacul. Martie sună”.  Văzut ca un element de legătură între planul terestru și cel cosmic copacul devine un fel de „axă a lumii” (axis mundi); prin rădăcinile adânc înfipte în pământ și ramurile ce tind spre cer, el simbolizează  legătura dintre cele două planuri care nu pot exista unul fără celălalt.

Un alt element al peisajului este muncelul, spațiul înalt de unde pare să izvorască lumina dătătoare de viață: „Cine vântură de pe muncel / atâta lumină peste el?”. Dintr-o poziție dominantă, muntele participă activ la trezirea copacului, sugerând ideea că orice renaștere – fie a naturii, fie a omului – are nevoie de un impuls exterior – în textul blagian, soarele.

Pe acest fundal existent, viziunea poetică își țese propria substanță: o lume adormită, aflată la granița dintre somn  și viață. Energica pulsație a creativității autorului  se simte la nivelul limbajului artistic  ce frapează prin originalitate. De o impresionantă forță de sugestie este personificarea „mocnește copacul”, care sugerează o viață interioară pregătită să iasă la suprafață. Verbul „mocnește” creează imaginea unui foc interior care așteaptă momentul potrivit pentru a  se manifesta.

Imaginea trezirii la viață a naturii este potențată de  comparatia „ca lacrimi – mugurii l-au podidit”, care  asociază fenomenul natural al înmuguririi cu o manifestare emoțională  – plânsul. Lacrimile devin muguri de viață, sugerând că trezirea este un proces profund – poate chiar dureros -, dar necesar.

Emoția predominantă în poezie este cea a așteptării și a zbuciumului interior. Starea copacului și faptul că „Martie sună” reflectă o tensiune a eului poetic, prins între somnolența iernii și impulsul vital al primăverii.

În final, interogația retorică „Soare, soare, de ce l-ai trezit?” sugerează  uimirea eului poetic în fața puterii regeneratoare a naturii, dar și un sentiment de nostalgie față de starea de liniște dinaintea trezirii. Poezia se încheie într-o notă reflexivă, accentuând caracterul inevitabil al renașterii.