Simulare Evaluare Națională 2026 – proba la Limba și literatura română (rezolvarea subiectelor)

Luni, 16 martie 2026, elevii de clasa a VIII-a au susținut simularea probei de Limba și literatura română a examenului de Evaluare Națională 2026.

Primul text-suport a fost un fragment din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu, iar al doilea – un articol scris de Vintilă Mihăilescu. Baremul de notare va fi anunțat de Ministerul Educației la ora 15:00, iar până atunci, vă propun o variantă de rezolvare a subiectelor.

Subiectul I

A.

1. Completează spațiilor punctate cu informațiile din textul 1.

Cei doi copii, Radu și Ligia, merg prin pădure către stâna lui Lascu.

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificänd informațiile din textul 1. Dundi este numele

a. unui câine.
b. unui copil.
c. unui şarpe.
d. unui tigru.

3. Incercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațile din textul 2. În pădure, Vintilă Mihăilescu observă că

a mulți arbori au căzut după furtuna puternică.
b. nu funcţionează rețeaua telefonică în pădure.
c. nu mai plouase de mult timp în Valea Albă.
d. unele sălbăticiuni nu se tem de oameni.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Autorul simte că

a. e respins de pădure.
b. natura îl înspăimântă.
c. natura îl recunoaște.
d. vrea să fie pădurar.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunţ pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazandu-te pe informațiile din cele două texte.

Textul 1

Apropiindu-se noaptea, Baci-Vulcu li conduce pe copii prin pădure, până la destinație. – FALS
leslea este folosită drept capcană pentru animale. – FALS
Copiii trec printr-o zonă cu brazi răsturnați. – ADEVĂRAT

Textul 2

Autorul găseşte în pădure un câine rătăcit. FALS
Turiştii hrănesc vulpea întâlnită în pădure. – ADEVĂRAT
Bărbatul li confirmă soției că a întâlnit vulpea. – FALS

6. Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1. ilustrand-o cu o secvență relevantă.

O trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, este succesiunea de replici, care are atât rolul de a caracteriza personajele, cât și de a dinamiza acțiunea: 

„- Nu, răspunseră copiii, deşi în ochii lor, pădurea asta fioroasă, imensă, părea să aprindă o miță de fior şi spaimă. 

– Dacă vă e frică, vă întoarceți. Stați la mine şi peste o zi-două, vă duc eu. Călare.
 – Nu ne vom întoarce, declară Ligia și şi se încruntă așa cum o făcea de câte ori se apuca să-şi Ive problemele la matematică.

– Mâncare aveți destulă?

 – Avem. Nici nu ne-am atins până acum de raniță*.
 – Apăi, atunci plecaţi în pace. […]”

Ne amintim despre tiparul dialogat:

• este cel mai ușor de recunoscut; alcătuit dintr-o succesiune de replici, care au atât rolul de a caracteriza personajele, cât și rolul de a dinamiza narațiunea;
• secvența dialogată reproduce întocmai cuvintele unor persoane sau personaje, care comunică unele cu celelalte.
• se recunoaște ușor prin prezența liniei de dialog înaintea replicilor, prezența verbelor de declarație (verbe dicendi: a afirma, a întreba, a răspunde, a spune, a șopti, a zice etc) și prin marcarea intonației prin punctuație specifică (neutră, interogativă sau exclamativă)

7. Precizează, în minimum 30 de cuvvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorrificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

Elemente de conținut comune: pădurea, viețuitoarele (capra, în textul 1; vulpea, în textul 2), aventura, explorarea mediului înconjurător,

Un element de conținut comun celor două texte îl reprezintă pădurea. În textul 1, ea reprezintă un spațiu al explorării, cu totul nou pentru cei doi copii. Despărțindu-se de Baci-Vulcu, ei traversează singuri codrul întunecat, pentru a ajunge la destinație, la stâna lui Lascu.

În schimb, pentru Vintilă Mihăilescu, pădurea este un spațiu al regăsirii de sine și al reconectării cu vârsta fericită a copilăriei: „(…) îmi revenea acel sentiment din copilărie, că ating rețeaua nesfârșită de nervi a naturii, că aceasta tresare, mă recunoaște și mă acceptă din nou.”.

8. Ce simt copiii când sunt singuri în pădure? Justifică-ți, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, prin referire la o emoție, valorificând textul 1.

Atunci când sunt singuri în pădure, copiii simt teamă și neliniște, deoarece se află într-un spațiu necunoscut. Aici le este dat să trăiască animaelor sălbatice, nu omului, pentru care atmosfera codrului poate fi apăsătoare. Acesta este și motivul pentru care orice sunet sau foșnet este interpretat de copii drept ceva periculos. Auzind un zgomot din desiș, ei tresar, iar inima le bate mai tare. În final, realizează că nu aveau de ce să se teamă: „Se apropiară cu frică. Mai făcură doi pași, și încă doi. Deodată izbucniră în râs. Deasupra lor, dintr-un tufiş, apăru capul mirat al unei capre. Cu barba, cu ochii ei de popă sever, se uita la copii ca la altă minune.”.

9. Asociază fragmentul din opera „De ce plânge mama?” de lon D. Sîrbu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Recomandări de texte pentru asociere: Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu, Aventurile lui Tom Sawyer de Mark Twain;Cum am supraviețuit clasei a opta de Robert Ersten, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, basm cules de Petre Ispirescu, Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, Cireșarii de Constantin Chiriță. La ultima ne vom opri și noi:

Asociez fragmentul din opera „De ce plânge mama?” de lon D. Sîrbu cu romanul „Cireșarii” de Constantin Chiriță. O valoare comună a celor două texte este curajul.

În textul lui Ion D. Sîrbu, Radu și Ligia sunt doi copii care trebuie să traverseze o pădure întunecată pentru a ajunge la stâna lui Lascu. Deși primesc indicații clare de la Baci-Vulcu, pădurea le va trezi emoții diverse, de la curiozitate și suprindere la teamă și neliniște. Cu toate acestea, ei reușesc să își țină curajul și să traverseze cu bine codrul întunecat. Relevantă în acest sens este scena din final, când capra mătușii Sofia le dă mari emoții, însă totul se temrină cu bine.

În romanul „Cireșarii”, personajul Tic dovedește mult curaj în timpul unei expediții. La un moment dat, el rătăcește drumul prin pădure, iar câinele Țombi se dovedește un sprijin de încredere. Simțind parcă teama stăpânului său, Țombi „i se gudură viu la picioare și începu să-și frece botișorul umed și cald de nişte gambe reci.” Astfel, protagonistul reușește să își țină curajul și să iasă la lumină.

B.

1. Conțin diftong ambele cuvinte din seria:

a. „aceasta”, făcea”.

b. „copiilor, vizuini”.

c. „rosiatică”, „unchiul”,

d. „trecerea”, ploua”.

2. Cuvintele subliniate în fragmentul „Apoi, parcă, foşni ceva (1) în desiș (2)” s-au format prin:

a. derivare (1), derivare (2).

b. derivare (1), conversiune (2).

c. compunere (1), derivare (2).

d. compunere (1), conversiune (2).

3. Secvența subliniată în fragmentul „Dundi o mai cotea din când în când la dreapta şi la stânga” are sensul de:

a. câteodată.

b. nicăieri.

c. niciodată.

d. pretutindeni.

4. În secvența „Trecură repede pe o porțiune unde se vede că a bântuit o furtună. Majoritatea brazilor erau răsturnați.” există:

a. un substantiv articulat nehotărât.

b. două substantive articulate nehotărât.

c. trei substantive articulate nehotărât.

d. patru substantive articulate nehotărât

5. Transcrie verbele din fragmentul următor, precizând modul acestora: Să te întreb ceva: spune-mi, unde trăiesc şerpii boa?”.

„Să întreb” – mod conjunctiv

„Spune” – mod imperativ

„trăiesc” – mod indicativ

6. Alcătuieşte un enunț asertiv în care substantivul, „vulpe” să fie în cazul dativ (1) şi un enunț interogativ în care pronumele personal „eu” să fie atribut (2).

(1) Turiștii i-au dat vulpii biscuiți.

(2) Ai primit scrisoarea de la mine?

7. Transcrie două propoziții subordonate din secvența următoare, precizând felul acestora: „Cu fiecare picior/¹ ce călca pe o rădăcină/², cu fiecare mână strângând un colț de stâncă, îmi revenea acel sentiment din copilărie/¹ că ating rețeaua nesfârşită de nervi a naturii/³, că aceasta tresare./4”

În aceasta frază avem de-a face cu propoziții imbricate, ceea ce poate face dificilă recunoașterea subordonatelor. Dacă vom fi însă atenți, nu vom greși. (Imbricarea este un fenomen lingvistic în care o propoziție subordonată este introdusă în interiorul propoziției regente, întrerupând continuitatea acesteia)

Propoziția principală este P1: „Cu fiecare picior (…), cu fiecare mână strângând un colț de stâncă, îmi revenea acel sentiment din copilărie. (observăm că nu are niciun element subordonator)

Propoziții subordonate:

P2: ce călca pe o rădăcină – propoziție subordonată atributivă (ce fel de picior?)

P3: că ating rețeaua nesfârşită de nervi a naturii – propoziție subordonată atributivă (care/ce fel de sentiment?)

P4: că aceasta tresare. – propoziție subordonată atributivă (regenta ei este tot P1)

8. Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următoarele enunțuri, reprezentând mesajul unui pădurar.

– la-ți/l-ați (1) doar / decât (2) nişte pantofi simpli / simplii (3) și vino în drumeţie! Sper să nu fi / să nu fii (4) prea obosit din pricina / datorită (5) mersului pe jos după câţiva kilometri /kilometrii (6).

Rezolvare:

– la-ți doar nişte pantofi simpli și vino în drumeţie! Sper să nu fii prea obosit din pricina mersului pe jos după câţiva kilometri.

SUBIECTUL AL II-LEA

Crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am aşteptat? Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții, prin două argumente, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2 şi experiența personală sau de lectură.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conţinutul compunerii 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerenţa textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor -1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
• Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.