Evaluarea Națională la Limba și literatura română 2024 – Rezolvarea subiectelor
Evaluarea Națională 2024 a început marți, cu proba la Limba și literatura română. Mai jos vom încerca să oferim o variantă de rezolvare a subiectelor, până la apariția baremului oficial.
Subiectele pot fi consultate aici.
A.
1. Notează, din textul 1, doi termeni care fac parte din câmpul lexical al naturii.
Posibil răspuns: peșteră, pădure
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Țombi este numele
a) unei păduri.
b) unei pesteri.
c) unui câine.
d) unui joc.
Răspunsul corect: c – unui câine
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Timp de trei ore, dimineața, Barbu Delavrancea obişnuia
a) să compună simfonii.
b) să-şi plimbe câinii.
c) să privească brazii.
d) să scrie în grădină.
Răspunsul corect: d) să scrie în grădină
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Alexandru Vlahuță este prezentat în text în calitate de
a) compozitor de muzică clasică.
b) prieten al familiei Delavrancea.
c) stăpân al câinilor Dik şi Năluca.
d) vânător priceput de lupi și de urşi.
Răspunsul corect: b) prieten al familiei Delavrancea.
6. Transcrie, din secvența următoare, două figuri de stil, pe care le vei preciza: „Un fâlfâit greu şi cald se apropia de ei şi tipete sinistre ca niște bocete răsunară undeva aproape. O aripă moale lovi pieptul prichindelului şi câinele, schelălăind, îi scăpă din brațe și o lua la goană aiurea”.
Răspuns posibil:
- fâlfâit greu și cald – epitet
- țipete sinistre ca niște bocete – comparație
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Pădurea este un element de conținut comun celor două texte. În Cireșarii lui Constantin Chiriță, ea reprezintă un spațiu din care Tic, asemenea unui erou de basm, trebuie să iasă la lumină. În cel de-al doilea text, pădurea este locul mirific al copilăriei autoarei, care își amintește cu drag de plimbările împreună cu părinții și cu prietenii de familie. În ambele texte, sentimentele pe care le generează întunericul pădurii sunt similare: spaima și teama de necunoscut.
8. Crezi că e plăcut să îți petreci vacanțele în compania prietenilor? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2.
Consider că petrecerea vacanțelor în compania prietenilor este una dintre numeroasele experiențe plăcute pe care viața ni le poate oferi. Citind fragmentul „Portret” de Cella Delavrancea, am realizat ce amintiri prețioase a strâns în suflet fiica scriitorului, rememorând clipe din copilăria fericită și lipsită de griji.
În vacanțele idilice petrecute în zona Mănăstirii Agapia, Cella și părinții ei erau însoțiți de prienteni de familie, printre care poetul Alexandru Vlahuță și fiicele acestuia. E drept că farsele pe care le făceau tații dădeau fiori uneori, însă constituiau o formă de umor ce aducea bucurie și comuniune, creând aminitiri prețioase pentru viitor.
Prietenii oferă sprijin moral și dau sentimentul siguranței, așa că petrecerea vacanțelor alături de ei nu poate fi decât benefică.
9. Asociază fragmentul din opera literară „Ciresarii” de Constantin Chiriță cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Observație: Aici puteam alege dintr-o gamă largă de valori: curajul, perseverența, prietenia, legătura om-animal, solidaritatea, spiritul de echipă.
Nici literatura nu e mai puțin ofertantă: Dumbrava minunată, Singur pe lume, Povestea lui Harap-Alb, Colț-Alb, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Cum am supraviețuit clasei a opta sunt doar câteva dintre textele ce puteau fi asociate ușor.
Hai să vedem însă cum sună o rezolvare pe baza asocierii cu Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu:
Fragmentul din „Cireșarii” de Constantin Chiriță poate fi asociat cu un fragment din „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu. Ambele texte evidențiază curajul protagonistului și legătura puternică dintre om și animalul credincios.
În fragmentul selectat din „Cireșarii”, Tic dovedește curaj în depășirea situației dificile. În timpul unei expediții, băiatul rătăcește drumul prin pădure, iar câinele Țombi se dovedește un sprijin de încredere. Simțind parcă teama stăpânului său, Țombi „i se gudură viu la picioare și începu să-și frece botișorul umed și
cald de nişte gambe reci.” Astfel, protagonistul reușește să își țină curajul și să iasă la lumină.
Curajul, loialitatea și sprijinul reciproc în situații dificile sunt valorificate și în textul „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu. Fugind de acasă către locuința bunicilor, Lizuca se pierde într-o pădure magică, iar câinele Patrocle îi rămâne alături în toate momentele. Călătoria nu este lipsită de momente de cumpănă, așa cum este apariția bursucului, însă toate sunt depălire cu bine: „C-un lătrat scurt, Patrocle se și repezise. Cornițele fantasmei căzură.”.
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
a) „tineau”, deveneau”.
b) „petreceam”, „vrei”.
c) „mileniilor”, „stiau”.
d) „ceai”, mângâiere”.
Răspunsul corect: d) „ceai”, mângâiere”.
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Seria care cuprinde doar cuvinte derivate cu sufix diminutival este:
a) „căsuţele”, „botisorul”.
b) „fricoasă”, „bunătăţi”
c) „numai”, întotdeauna”.
d) „vacanţele”, „fetite”
Răspunsul corect: a) „căsuţele”, „boțisorul”.
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt omonime ambele cuvinte din seria:
a) „cu brazi îndesaţi unii într-alții ca într-o tapiserie medievala”; În curte, se aflau copacii înghesuiti.”
b) „desişul pădurii deveni mai întunecos„; „zări, în depărtare, o tresărire luminoasă”
c) „nu uita să rupă în două tot ce ducea la gură„; „Mi-e dor de poveştile spuse la gura sobei.”
d) „părul lui creț era numai cute din cauza căldurii”; Părul din curtea bunicii face fructe foarte dulci.”
Răspunsul corect: d – părul.
Observație: În cazul variantei c avem de a face cu sensurile unui cuvânt polisemantic:
- „nu uita să rupă în două tot ce ducea la gură” – sens propriu de bază, sensul obișnuit al cuvântului;
- „Mi-e dor de poveştile spuse la gura sobei.” – sens propriu secundar, care rezultă pe baza unei asemănări.
Ei bine, și cum deosebim omonimele de cuvintele posilemantice? Simplu: Ținând cont că sensurile cuvântului polisemantic au o legătură între ele ((gura, locul prin care ingerăm alimentele; gura, locul prin care intră lemnele în sobă; ochiul omului / ochi de apă – asemnărare de formă), în timp ce omonimele au sensuri complet diferite.
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Sensul secvenței subliniate în enunțul „Strigându-şi din când în când numele, porni în goană” este: a) mereu. b) nicăieri. c) oriunde. d) uneori.
Expresia din când în când este o locuțiune adverbială care înseamnă uneori.
Răspunsul corect: d) uneori.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza:
„Aș mânca și foc!.. Dar ceilalţi unde-s? N-au terminat joaca?
– Aoleu! se văită lonel la rândul lui. Am uitat să dau semnalul. Şi ei te caută.”
- aș mânca – Condițional-optativ
- n-au terminat, -s, se văită, am uitat, caută – Indicativ
- să dau – Conjunctiv
6. Alcătuieşte un enunţ asertiv, în care verbul la infinitiv „a avea” să fie atribut (1), și o propoziție negativă, in care substantivul „expediţie” să fie complement prepozițional (2)
(1) Toți simțim nevoia de a avea un prieten.
(2) Din ziua aceea, nimeni nu a mai vorbit despre expediție.
7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: „Atras de jocul cireşarilor, începu si el să strige cât îl ţineau puterile”.
„Atras de jocul cireşarilor, începu si el ¹/să strige ²/cât îl ţineau puterile.³/”
(P1 – propoziție principală)
P2 – propoziție subordonată completivă directă
P3 – propoziție subordonată circumstanțială de mod
8. Scrie, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunt, reprezentând mesajul unui iubitor al naturii.
„Nu-ți este uşor să descri / să descrii ( termeni complexi/ complecşi (2) ochii negri / negrii (3). rugători ai/a-i (4) vulpii sărmane întâlnită / întâlnite (5) la marginea pădurii, într-o capcană, de către membri / membrii (6) echipei de căutare.”.
Varianta corectă:
„Nu-ți este uşor să descrii în termeni complecşi ochii negri, rugători ai vulpii sărmane întâlnite la marginea pădurii, într-o capcană, de către membrii echipei de căutare.”.
Subiectul al II-lea
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe Tic, personajul din textul lui Constantin Chiriță. În scrierea compunerii, vei avea în vedere:
- notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, ocupație, portret fizic etc.);
- prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului;
- precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidenţiază trăsăturile morale prezentate;
- corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel: continutul compunerii 12 puncte; redactarea compunerii -8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor-1 punct; coerenţa textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți 1 punct; corectitudinea gramaticală 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuatie 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Sugestie de rezolvare:
Tic este personalul principal al fragmentului reprodus din „Cireșarii” de Constantin Chiriță. Aflat la vârsta marilor întrebări, el face parte din grupul „Cireșarilor”, o mână de adolescenți ale căror căutări întruchipează spiritul de echipă şi prietenia nobilă.
În fragmentul selectat, „prichindelul” Tic este protagonistul unei întâmplări care îi testează limitele și curajul. În timpul unei expediții, băiatul se rătăcește în pădure, iar singurul său companion, câinele Țombi, pare mai speriat decât el.
Portretul moral al puștiului se conturează atât prin caracterizare directă, cât și prin caracterizare indirectă. Tic este un copil jovial, fiind caracterizat direct de naratorul obiectiv, însă veselia și vioiciunea sa pălesc în fața situației în care este pus: rătăcit în codul întunecat, „ciufuliciul, atât de vesel și de neastâmpărat altădată, închise
ochii așteptând ceva rău, și parcă devenea de piatră, și parcă începea să înghețe.”.
Perseverent, Tic reușește să își țină însă curajul, dovedind stăpânire de sine. Această trăsătură morală reiese indirect din atitudinea sa în fața pericolului: „Ciufuliciul izbuti să-şi menţină curajul până când umbrele copacilor prinseră a se lungi, iar desişul pădurii deveni mai întunecos.”
Personal, m-au impresionat optimismul și perseverența protagonistului, care a reușit să își învingă teama și să rămână lucid în condiții extrem de dificile. Exemplu său îmi dă încredere și mă face să reflectez la spusele lui Nelson Mandela: „Curajul nu este absența fricii, ci triumful asupra ei!”.
