Subiecte Evaluarea Națională la limba și literatura română 2025 – REZOLVARE

Mai jos puteți găsi o sugestie de rezolvare a subiectelor de la Evaluarea Națională la limba și literatura română 2025. La ora 15:00, Ministerul Educației va publica baremele de la proba scrisă.

Iată textele suport:

A

1. Notează, din textul 1, doi termeni care denumesc localități prin care a trecut Ieremia.

Răspuns: Stambul (Istanbul), Salonic, Pireu

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Meseria lui leremia este cea de
a. cioban. b. dulgher. c. negustor. d. pescar.

Răspuns corect: b – dulgher

3. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. La expediţie au participat

a. sase persoane. b. şapte persoane. c. nouăsprezece persoane. d. treizeci si patru de persoane.

Răspuns corect: c  – nouăsprezece persoane.

4. Incercuieste litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Pentru a face față furtunilor, Racoviță prinde, în şuruburi, de masa din laborator

a. borcanele. b. buteliile. c. microscopul. d. termometrele.

Răspuns corect: c  – microscopul.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunţ pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

Anton Lupan şi leremia fac cunoştinţă pe un vapor. – FALS

leremia mărturiseşte că nu ştie carte deloc. – FALS

Anton Lupan ajunge să îl aprecieze pe leremia pentru experiența lui. – ADEVĂRAT

Belgica străbate Oceanul Atlantic fără grabă. ADEVĂRAT

Scopul expediţiei este de a atinge cu orice preţ Polul Sud. – FALS

Corabia pleacă din golful San Juan în 13 ianuarie 1898. – ADEVĂRAT

6. Precizează, în unu-trei enunțuri, o trăsătură a unui personaj, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:

„La aceste vorbe, Anton Lupan il privi mai iscoditor. Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-l desirat dacă n-ar fi fost destul de spătos, avea un cap cam micut pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu nasul ascuțit, cu ochii apropiaţi, când vicleni, când glumeţi, cu bărbia îngustă şi cu obrazul plin de tepi. Purta un fel de cioareci zdrenţuiți, strânsi cu nojițele opincilor până sub genunchi, dar în sus avea o haină de marinar, peticită cam peste tot, care nu se potrivea nici cu cioarecii, nici cu căciula de oaie”.

O trăsătură a personajului Ieremia identificată în fragmentul citat o reprezintă înălțimea sa neobișnuită, într-un contrast aproape nefiresc cu imaginea capului „cam micuț”, „de păsăroi”. La fel ca celelalte trăsături ce îi conturează portretul fizic, înălțimea sa „din cale afară” este prezentată prin caracterizare directă, făcută de către narator.

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

Aici puteați alege dintr-o gamă largă de elemente comune celor două texte: pregătirile pentru călătorie, prezența navei/a vaporului, călătoria pe mare, dorința de explorare ș.a.

Un element de conținut comun cele două texte îl reprezintă călătoria pe apă, prezentată ca mijloc de viață și ca dorință de explorare. În primul text, căpitanul Anton Lupan își caută oameni pentru echipaj și îl recrutează pe Ieremia, recunoscând în el un om potrivit pentru drum: „Omul era chiar mai încercat decât bănuise el. Se cuvenea să nu-l mai scape din mâini…”. 

În cel de-al doilea text, autorul descrie expediția științifică a echipajului de pe „Belgica”, o navă ce pornește pe apele învolburate ale Oceanului Atlantic spre regiunile antarctice. Om de știință, Emil Racoviță este animat de dorința de a explora și de a aduce „observații pe timp de cel puțin un an de zile”: „Ținta expediției nu era să atingă cu orice preț Polul Sud […] ci să studiem îndeosebi regiunea antarctică sud-americană, cu toate mijloacele pe care știința le pune azi la îndemâna cercetătorilor.”

8. Crezi că reuşita unei călătorii depinde de pregătirea atentă a acesteia? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2.

Consider că reușita unei călătorii depinde de o pregătire atentă, fiindcă planificarea înseamnă șanse mai mari de reușită. 

Consider că reușita unei călătorii depinde de o pregătire atentă, deoarece planificarea oferă șanse mai mari șanse de succes. Expediția descrisă în textul 2 este un exemplu clar: nava „Belgica” era echipată cu provizii pentru doi ani și jumătate, aparate științifice, laboratoare și biblioteci fără de care o expediție nu și-ar putea atinge finalitatea. Ca în viața reală, fără obiective clare și organizare, orice drum poate eșua. Sau, așa cum spunea un filosof al Antichității: „Niciun vânt nu-i este favorabil unui vapor care nu știe în ce port vrea să ajungă.”

9. Asociază fragmentul din opera „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Valori comune: curajul, perseverența, modestia (lui Ieremia), camaraderia ș.a.

B.

Încercuieste litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt despărțite corect în silabe ambele cuvinte din seria:

a. mij-loa-cele, spe-ri-ați.
b. mij-loa-ce-le: spe-riați
c. mi-jloa-ce-le spe-ri-ați
d. mi-jloa-ce-le: spe-riați.

Răspuns corect: a

2. Încercuieste litera corespunzătoare răspunsului corect. Seria care conține doar cuvinte derivate este.
a iuțeală, printre
b. „măsura”, „animale”.
c. „micuț”, „corăbioară”
d „vreodată”, „întruna”.

Răspuns corect: c

3. Incercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Secvența subliniată în fragmentul „gândesc să-mi cumpăr o foarfecă și să m-apuc de tăiat frunză la câini” are sensul de:

a. a decupa hârtia.

b. a hrăni câinii.

c. a munci din greu.

d. a pierde vremea.

Răspuns corect: d – a pierde vremea

4. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt omonime ambele cuvinte din seria:

a. „aveam o colecție de opere literare în multe limbi”; „Nu ştia să facă decât traduceri literale.”

b. „iar turcii, de, or fi supărați pe noi”; Toți copiii erau fericiți, aflând programul excursiei.”

c. „părăsirăm golful San Juan”; „Golful este un joc sportiv desfășurat pe un teren special.”

d. „Vântul de apus sufla întruna vijelios”; „El sufla emoționat în lumânările de pe tortul cu fructe.”

Răspuns corect: c – golful

5. Selectează, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza: „Înspre cârmă erau mici cabine destinate ofițerilor […]. Înspre proră era locuința marinarilor şi a mecanicilor”.

Substantivele din fragment sunt:

înspre cârmă – Acuzativ (unde erau? – circumstanțial de loc)

cabine – Nominativ (cine erau? –  subiect)

ofițerilor  – Dativ (cui destinate? – complement indirect)

înspre proră – Acuzativ

locuința – Nominativ

marinarilor/a mecanicilor – Genitiv

6. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care verbul „a fi” să aibă valoare predicativă (1) și o propoziție negativă, în care adjectivul „greu” să fie nume predicativ (2).

(1) România este în Europa. / Rochia este un milion. / Pe cer sunt multe stele.

(2) Subiectul nu a fost greu.

7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Fiecare specialist avea o mică bibliotecă trebuitoare studiilor sale/ și, afară de aceasta, aveam o colecție de opere literare în multe limbi,/ ce era menită a ne distra în momentele de osteneală și de urât”./

P1:  „Fiecare specialist avea o mică bibliotecă trebuitoare studiilor sale” – propoziție principală (nu are nimic subordonator)

P2: „ și, afară de aceasta, aveam o colecție de opere literare în multe limbi” – propoziție principală, aflată în raport de coordonare copulativă cu P1 („și”)

P3: „ce era menită a ne distra în momentele de osteneală și de urât”. – propoziție atributivă, aflată în raport de subordonare față de P2, regent – „o colecție” (ce fel de colecție?)

Subiectul al II-lea

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare dintr-o excursie, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• continutul compunerii 12 puncte;
• 5edactarea compunerii 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor-1 punct, coerenţa textului – 1 punct proprietatea termenilor folosiți 1 punct; corectitudinea gramaticalä 1 punct, claritatea exprimärii ideilor-1 punct, ortografia-1 punct; respectarea normelor de punctuatie-1 punct, lizibilitatea-1 punct). Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.