Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă!
M-a adăugat un prieten pe grupul de Facebook OLX. Interesant. E marfă bună, da’ „e și multe rebuturi”, cum ar zice un clasic în viață. Ieri pierdeam timpul pe Facebook în momentul în care văd următorul anunț:
Gata, zic. Uite un moment bun să mai facem și noi o faptă bună, o caritate, o alea-alea.. Am și câțiva elevi foarte sensibili și săritori, care „vânează” astfel de cazuri tocmai din dorința de a-și ajuta aproapele. Deja mă întrebam de unde naiba luăm noi un aragaz pentru femeia asta nevoiașă, care n-are bani, sărmana, de unul nou..Știu cum e, că o viață am purtat haine de la alții sau de la SH și chiar nu mi-au căzut galoanele.
Milos cum sunt, mai, mai să mă podidească lacrimile. Numai că doamna care, prin mesajul dumneaei, trezise în mine atâta compasiune, își găsise deja un alt protector. O agenție imobiliară care se oferise să-i dea un aragaz, gratuit:
Știu că vine ca un șoc, dar da, e cât se poate de real: Doamna cere „detali”, pentru că – deh! – mai nou, și calul de dar se caută la dinți! Așadar, doamna cere detali și le și primește: Aragazul este într-un apartament din Dorobanți, e conectat la gaze și trebuie desfăcut. Numai că, stupefacție! Madam îl vrea adus în fața porții, eventual curățat, spălat și conectat la butelie!
Ne merităm soarta, nene. Unora Dumnezeu chiar nu le dă. Alții n-au sacoșă. Dar cei care primesc, iar ei, în loc să mulțumească, îi întind și traista ca să li se vâre în ea…ei merită toată neatenția noastră!
