Utile

A apărut DOOM 3: „Afterschool”, „breaking news” și „all-inclusive”, incluse în dicționar

Limba este un organism viu, supus permanentelor schimbări. Migrația, schimburile culturale și tendințele lingvistice exercită o influență continuă asupra limbilor, iar româna nu face excepție. Pe acest considerent s-a bazat, probabil, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, atunci când a lansat ediția a III-a a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române.

„Afterchool”, „breaking news” și „all-inclusive” sunt doar câteva dintre noile cuvinte incluse în ediția a III-a a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), lansat, marți, de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.

A III-a ediție a DOOM are peste 3.000 de modificări, majoritatea fiind noile forme morfologice ale unor cuvinte care erau deja în limbă. De pildă, scrierea de la „înșală” poate fi acum și „înșeală”, așa cum se aude în pronunție, a explicat pentru Edpedu.ro directoarea Institutului de Lingvistică, Adina Dragomirescu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetător științific în lingvistică.

Adina Dragomirescu a mai spus că noua ediție vine cu foarte multe cuvinte noi, peste 3.000, (spre deosebire de 2.500 la ediția anterioară), marcate cu semnul plus. Astfel, inventarul limbii române ajunge la 65.600 de cuvinte.

Mulți dintre termenii noi, cum ar fi all-inclusive sau afterschool, sunt însă „uzuali”. Ei fac deja parte din vocabularul curent al vorbitorilor, doar că nu fuseseră normați în ediția anterioară.

„Dacă vorbim de un cuvânt care apare doar în medicină, de exemplu, el nu va fi inclus în DOOM, pentru că asta ar face ca inventarul dicționarului să fie foarte, foarte mare. Deci avem grijă ca cuvintele nou introduse să aibă o circulație mai largă”, explică Dragomirescu.

Primele exemplare ale noului DOOM au ieșit deja din tipar, dar încă nu sunt disponibile publicului larg. Lucrarea apare la Editura Univers Enciclopedic, pe al cărei site ar urma să fie publicată și în format PDF.

Dar dacă avem în vedere termeni care fac deja parte din uzul curent, de ce ne trebuie un dicționar nou pentru a-i folosi? Fiindcă „e important ca oamenii să verifice dacă forma pe care au folosit-o e corectă sau nu”, precizează directoarea Institutului de Lingvistică.

Altfel spus, e bine să știm că ducem copiii la afterschool, nu after-school sau after school, la fel cum din ediția a doua știm că la concert mergem în weekend, nu în week-end.

Profesorii și elevii care se pregătesc acum pentru Evaluarea Națională, Bacalaureat sau examene de admitere la universități trebuie să își însușească modificările, dar e important să știe că, timp de cel puțin un an, subiectele nu vor include noutăți aduse de DOOM 3.

Și totuși, există limite privind aceste noutăți? De exemplu, dacă vorbitorii educați ar începe să înlocuiască treptat expresia „are sens” cu mult hulitul „face sens”, ar fi posibil ca „face sens” să devină variantă acceptată sau chiar normă?

„Cred că asta e o chestiune de timp”, explică Dragomirescu, precizând că, în zeci și sute de ani, e firesc ca unele norme să se schimbe.

Surse: Alephnews, Edupedu.ro

Cosmin Șontică

Spune-mi despre ce crezi că ar mai trebui să scriu aici! 0725.225.335 | [email protected]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.