Model de subiect pentru Evaluarea Națională la Limba și literatura română 2027 (REZOLVARE)
Dragi elevi,
La sfârșitul acestei săptămâni a fost publicat modelul de subiect pentru Evaluarea Națională la Limba și literatura română, sesiunea iunie 2027. Față de subiectul din acest an, au apărut câteva modificări, însă nu unele substanțiale. Important este să citim cu atenție cerințele și să ne adaptăm răspunsurile la ceea ce ni se solicită.
De pildă, la exercițiul 7 avem de comparat atitudinea unor personaje față de un anumit aspect, valorificând secvențe relevante din ambele texte. O astfel de cerință presupune să reflectăm la comportamentul personajelor, să observăm asemănările și deosebirile dintre ele și să formulăm propriile concluzii. Sunt vizate, așadar, gândirea critică, autonomă, capacitatea de analiză, de asociere și de comparare. Nimic străin de ceea ce exersăm în mod obișnuit la clasă!
Nu vă temeți de schimbări! Nu este nevoie să învățăm mecanic niște formule, ci să înțelegem textele, să gândim și să argumentăm. Avem deja instrumentele necesare. Trebuie doar să le folosim cu atenție și încredere!
Mai jos vă propun o variantă de rezolvare a subiectelor:
Loading...
Reload document 
Open in new tab Partea I
1. Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1.
Bigică are cu el lanterna și haina de ploaie, dar nu și pachetul cu mâncare, uitat de el
acasă, între geamuri.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Repetarea secvenței „el, personal, Bigică” are rolul
A. de a arăta că personajul vorbește despre sine la persoana a III-a, din modestie asumată.
B. de a evidenția, prin contrast cu greșeala comisă, importanța pe care și-o acordă personajul.
C. de a sublinia admirația naratorului față de spiritul de inițiativă al personajului principal.
D. de a sugera că personajul își asumă cu responsabilitate rolul de gazdă, fiind bine pregătit.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Papagalul care vine să mănânce papaya are pe cap o pată de culoare
A. albastră.
B. galbenă.
C. neagră.
D. verzuie.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Alexandru N. Stermin apreciază curajul papagalului de a se apropia de el, deoarece
A. papagalii din această specie au devenit foarte rari în Pantanal.
B. papagalii verzi sunt printre cei mai vânduți pe piața neagră.
C. papagalul acesta nu mai primise niciodată hrană de la un om.
D. regulile de acces în rezervații nu permit apropierea de animale.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te
pe informațiile din cele două texte.
Bigică îi spune lui Doru că mâncarea e periculoasă, ca să nu o împartă cu el. – FALS
Bigică și Doru iau un mic-dejun copios, înainte de a pleca spre Musariu. – FALS
Doru luase cu el pachetul cu mâncare. – ADEVĂRAT
Ghidul lui Alexandru N. Stermin este un biolog pe nume Mato Grosso. – FALS
Asemenea papagalului, chachalaca i s-a așezat autorului pe umăr. – FALS
Mlaștinile din mijlocul savanei sunt în apropierea munților. – ADEVĂRAT
6. Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1,
ilustrând-o cu o secvență relevantă.
O trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, este succesiunea de replici, care are atât rolul de a caracteriza personajele, cât și pe cel de a dinamiza acțiunea:
— Nu mănânci? îl auzi din nou pe băiețaș.
— Eu? Ce, nu ți-e bine? Ți-am explicat o dată. Se face o reacție antitifoparatifică, vai de burta ta… […]
— Și chiar matale nu ți-e foame?
— Mie? Eu, personal, la drum sunt în stare să nu mănânc 48 de ore, nu ți-am spus?
7. Compară, în minimum 30 de cuvinte, atitudinea personajelor din textul 1 și a autorului textului 2 față
de împărțirea hranei, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Răspuns posibil: În textul 1, atitudinea personajelor față de împărțirea hranei poate fi considerată una egoistă. De pildă, Bigică îi explică lui Doru că mâncarea este dăunătoare în drumeție, dar asta numai pentru a-și ascunde nechibzuința de a fi uitat pachetul acasă. Pe de altă parte, Doru are pachetul cu mâncare la el, dar nu recunoaște decât în momentul sosirii acasă. Pe drum, Bigică flămânzește, plătind astfel consecințele propriului comportament.
În textul 2, autorul manifestă o atitudine generoasă față de împărțirea hranei, exprimându-și bucuria de a putea împărți cu alte vietăți propria hrană: „Vă imaginați bucuria și mirarea mea că ajunsesem într-o lume în care animalele încă mai cred în oameni, după ce plecasem pentru o vreme din lumea în care oamenii nu mai cred în animale. ”
8. Crezi că oamenii pot câștiga încrederea animalelor? Motivează, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2.
Răspuns posibil: Consider că oamenii pot câștiga cu ușurință încrederea animalelor. Pentru asta este însă nevoie de sinceritatate, de bunăvoință și de respect față de tot ceea ce ne înconjoară.
În textul lui Nicolae Stermin, viața ne apare altfel decât cea pe care o trăim noi: o lume ocrotitoare, ascunsă în inima savanei, protejată de munți și ferită de agitația urbană. Aici, totul pare natural, firesc: animalele conviețuiesc netulburate, după un ritm de la care nu se abat niciodată. Poate și de aceea, omului nu îi este permis să intre aici decât în condiții speciale.
Dar când o face, realizează că a câștiga încrederea animalelor nu este un lucru foarte greu. De pildă, păsările vin pe umărul său cu încredere, tânjind după o bucată de papaya. Finalul vine cu o lecție usturătoare: oamenii trăiesc într-o lume care și-a pierdut încrederea în animale, în timp ce animalele par a crede în oameni, oricum, oricând și oriunde.
9. Asociază fragmentul din volumul Privirea urangutanului de Alexandru N. Stermin cu un text literar studiat
la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire
la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Răspuns posibil: Fragmentul din volumul Privirea urangutanului de Alexandru N. Stermin poate fi asociat cu textul „De ce plânge mama?” de I.D. Sîrbu. O valoare comună celor două texte este respectul față de natură.
În textul 2, autorul descrie „o lume total diferită”: Pantanalul sau cea mai mare mlaștină, situată chiar în centrul Americii de Sud. Ceea ce îl impresionează însă aici este armonia în care trăiesc viețuitoarele. Trezite din noaptea tropicală, toate caută hrană, iar un papagal de o rară frumusețe i se așază pe umăr, atras de bucata de papaya pe care autorul o ținea în mână. Respectul său față de lumea animală se manifestă prin gestul simplu de a împărți hrana cu viețuitoarele care îl întâmpină.
În romanul „De ce plânge mama?” de I.D. Sîrbu, Magdalena găsește în pădure un pui de căprioară, rănit la un picior. Din respect față de tot ce e viu, femeia îl ia acasă și îl îngrijește, iar căpriorul devine un membru al familiei. Zilnic, „Mociu” își primește porția de lapte și de zahăr, iar în curând va deveni un fel de protector al celor doi copii ai Magdalenei. Toate acțiunile sale îl vor face pe cabanierul Nicolae Roșu să afirme: „Uneori este bine să învățăm omenie de la animale”.
Partea a II-a
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
A. „amândouă”, „caisă”.
B. „autoritate”, „lighean”.
C. „băiețașul”, „noastră”.
D. „mâncarea”, „ceapă”.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvintele subliniate în fragmentul „Vorbea întruna (1), de teamă să nu-l audă pe băiețaș (2) scâncind” s-au format prin:
A. compunere (1), conversiune (2).
B. compunere (1), derivare (2).
C. derivare (1), conversiune (2).
D. derivare (1), derivare (2).
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Secvența subliniată în fragmentul „Două ceasuri îi tot turuise gura” are sensul de
A. a păstra tăcerea.
B. a se calma.
C. a se neliniști.
D. a vorbi mult.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt omonime cuvintele subliniate în secvențele din seria:
A. „ca de-o sabie puțin strâmbă”; Alege întotdeauna poteca dreaptă.
B. „înecată în mușchi umed și gras”; Mă doare mușchiul de la picior.
C. „se aflau la marginea orășelului”; Am aflat că el locuiește la periferie.
D. „se pregătea masa pentru micul-dejun”; Am cumpărat o masă de nuc.
5. Menționează valoarea morfologică a fiecărui cuvânt subliniat în secvențele: „Bigică știa unde e (1)
cheia”, „El, personal, Bigică, n-avea decât să rabde, era (2) vinovat în definitiv” și „Ar fi (3) putut foarte
bine să plece amândoi cu autobuzul”.
„e” (1) – verb predicativ
„era” (2) – verb copulativ
„fi” (3) – verb auxiliar
6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care un pronume personal de persoana a III-a, numărul singular,
să fie în cazul genitiv (1) și un enunț exclamativ în care adverbul „acolo” să fie atribut.
(1) Fratele lui nu este aici.
(2) Ce frumoasă este casa de acolo!
7. Transcrie două propoziții subordonate de feluri diferite din secvența următoare, precizând felul acestora:
„Vă imaginați bucuria și mirarea mea că ajunsesem într-o lume în care animalele încă mai cred în oameni,
după ce plecasem pentru o vreme din lumea în care oamenii nu mai cred în animale.”
„Vă imaginați bucuria și mirarea mea¹ / că ajunsesem într-o lume² / în care animalele încă mai cred în oameni³, / după ce plecasem pentru o vreme din lumea⁴ / în care oamenii nu mai cred în animale⁵.”
| Propoziția | Predicat | Felul propoziției |
|---|---|---|
| P1 – Vă imaginați bucuria și mirarea mea | vă imaginați | Principală |
| P2 – că ajunsesem într-o lume | ajunsesem | Subordonată atributivă (AT) |
| P3 – în care animalele încă mai cred în oameni | cred | Subordonată atributivă (AT) |
| P4 – după ce plecasem pentru o vreme din lumea | plecasem | Subordonată circumstanțială de timp (CT) |
| P5 – în care oamenii nu mai cred în animale | cred | Subordonată atributivă (AT) |
8. Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând
mesajul unui copil.
Nu mai zi / zice (1) nimic, bunic-o / bunico (2), despre ce-i / cei (3) la care / cărora (4) nu le place gustul ciocolății / ciocolatei (5) albe, făcută / făcute (6) de tine!
SUBIECTUL AL II-LEA
Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o semnificație a/un mesaj al textului
Caise cu ceapă de Mircea Sântimbreanu.
În redactarea textului:
− vei preciza mesajul textului/o semnificație a textului, prin referire la temă;
− vei prezenta două elemente specifice textului narativ prin care se construiește semnificația/mesajul;
− vei interpreta două secvențe din text, relevante pentru semnificație/mesaj;
− vei menționa o emoție exprimată a/un sentiment al unui personaj, justificându-ți alegerea.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Propunere de rezolvare:
(Mesajul unui text epic reprezintă semnificația de profunzime a acestuia, rezultată din împletirea ideilor, a valorilor, a sentimentelor și a semnificațiilor exprimate prin intermediul mijloacelor artistice. În paginile unei opere literare, cititorul este invitat să descopere, dincolo de întâmplările prezentate, sensurile ascunse ale acestora.)
Mesajul fragmentului extras din textul „Caise cu ceapă”, de Mircea Sântimbreanu, se construiește în jurul ideii că lipsa de sinceritate și orgoliul pot genera situații absurde, cu urmări neașteptate. În strânsă legătură cu tema textului, reprezentată de o întâmplare amuzantă din universul copilăriei, mesajul evidențiază consecințele comportamentului lipsit de sinceritate și ale dorinței de a păstra aparențele.
O primă cheie de interpretare a mesajului textului o oferă titlul, „Caise cu ceapă”, alcătuit din două substantive care desemnează alimente aparent incompatibile. Acesta anticipează finalul întâmplării, în care Bigică, înfometat, ajunge să mănânce alternativ ceapă și caise, într-o succesiune comică: „o ceapă, o caisă. O caisă, o ceapă…”. Titlul are, așadar, valoare sugestivă, concentrând într-o formulă inedită situația absurdă în care ajunge personajul.
Un element specific textului narativ prin care se construiește mesajul este acțiunea, organizată într-o succesiune de întâmplări ce formează subiectul operei literare. Acțiunea debutează „in media res” (în mijlocul lucrurilor), adică cititorul este introdus direct într-o situație deja declanșată: „Dezastrul era pe cât de clar, pe atât de ireparabil. Uitase acasă merindea. Toată.”. Astfel, încă din primele rânduri, este dezvăluită problema care va genera întreaga acțiune: personajul a uitat mâncarea acasă, deși plecase într-o excursie împreună cu Doru. Uitarea merindelor, încercarea lui Bigică de a ascunde adevărul și descoperirea finală că pachetul nu mai este la locul lui creează un lanț de situații neprevăzute, care evidențiază consecințele comportamentului său.
Un al doilea element îl reprezintă existența personajelor, ca agenți ai acțiunii și purtători ai mesajului autorului. Ele sunt caracterizate indirect, faptele, limbajul și reacțiile lor conturând două atitudini diferite: Bigică încearcă să-și mascheze greșeala prin minciună, în timp ce Doru adoptă o atitudine ironică, păstrând pentru sine pachetul cu mâncare. Contrastul dintre personaje contribuie și el la transmiterea mesajului textului.
O primă secvență relevantă pentru înțelegerea mesajului este cea în care Bigică descoperă că a uitat acasă toate merindele. Deși este responsabil pentru organizarea excursiei și pentru hrana musafirului său, băiatul încearcă să-și ascundă greșeala, afirmând cu autoritate că „la drum mâncarea-i otravă!”. În realitate, strategia sa este un pretext pentru a evita dezvăluirea adevărului, iar insistența cu care vorbește trădează teama de a nu fi descoperit.
O altă secvență importantă este cea din final, când Bigică ajunge acasă, convins că își va găsi pachetul cu mâncare, însă descoperă că acesta nu mai este la locul lui. În cele din urmă, Doru îi dezvăluie că avea propriul pachet, dar nu îi oferă plăcintele cu brânză, ci doar ceapa și caisele rămase. Ironia situației este accentuată de faptul că băiatul folosește chiar argumentele lui Bigică despre presupusele pericole ale alimentelor, explicându-i „metabolismul caiselor și câte calorii conține o foaie de ceapă”.
Din punctul de vedere al construcției textului narativ, întâmplările sunt relatate de un narator la persoana a III-a, care urmărește comportamentul personajelor și pătrunde în gândurile lui Bigică. Narațiunea se îmbină cu dialogul, acesta dinamizând acțiunea și evidențiind caracterul comic al situației.
Emoția dominantă a lui Bigică este teama, justificată de încercarea sa permanentă de a ascunde faptul că a uitat mâncarea acasă. Aceasta se observă în secvența: „vorbea întruna, de teamă să nu-l audă pe băiețaș scâncind: «Dă-mi atunci mie mâncarea!»”.
Prin urmare, textul transmite, într-o manieră umoristică, ideea că încercarea de a ascunde adevărul poate duce la complicații mult mai mari. Iar atunci, cel care adoptă această atitudine trebuie să suporte consecințele.
