Afacerea de miliarde de la Mărăcineni | Riscuri și multă muncă, dar rezultate pe măsură

Buzăul are gust, iar asta se simte în cârnații de Pleșcoi, în babicul sârbesc, în țuica de Chiojdu sau în covrigii care ne-au făcut celebri. Dar una dintre cele mai spectaculoase povești o scrie, în prezent, ceapa roșie de apă de la Mărăcineni, unde solul și apa creează o legumă zemoasă, aromată și prea puțin picantă, cu o culoare ce atrage privirea și îți rămâne în minte.

An de an, la Mărăcineni, o mână de legumicultori transformă ceapa de apă într-un brand local. Sprijiniți de autoritățile locale, care s-au asigurat că apa nu le lipsește niciodată, gospodarii din bazinul legumicol Mărăcineni recoltează anual tone de ceapă, iar veniturile obținute sunt mai mult decât tentante.

Nu trageți concluzii pripite: e o muncă uriașă și poate chiar descurajantă în spatele fiecărei funii de ceapă: săptămâni în șir de stat sub soarele dogoritor, oboseală fizică, stres, investiții mari și, cel mai mare minus, riscul ca o ploaie cu piatră să culce sub un strat de gheață toată munca de peste an a legumicultorilor.

Cu toate acestea, bărbații din Mărăcineni își asumă riscul an de an și pornesc la drum cu speranță, știind că în spatele fiecărei recolte stă nu doar un calcul economic, ci și o moștenire de familie. Înaintea lor, părinții și bunicii au mers la câmp cu mâinile și cu fețele brăzdate, având poate una dintre cele mai istovitoare ocupații: munca pământului.

Dar la Mărăcineni nu e numai tradiție, ci și modernitate. De curând, mai mulți legumicultori au îmbrățișat ideea asocierii care i-ar putea scăpa de multe necazuri. Cinci dintre ei au înțeles că doar uniți pot să țină piept provocărilor moderne din agricultură. Așa a luat naștere prima cooperativă agricolă a cultivatorilor de ceapă roșie de apă din Buzău.

• Socotind în bani „vechi”, afacerea este una de miliarde

Într-un sezon bun, legumicultorii din Mărăcineni pot scoate din pământ ceapă de câteva sute de mii de lei. Dar până acolo e un drum lung. Trebuie să treacă de secetă, de prețurile la inputuri și de obstacolul cel mai mare: desfacerea.

Cooperativa este însă șansa lor să evite intermediarii și să intre direct în supermarketuri, cu prețuri corecte atât pentru ei, cât și pentru cumpărători.

Ceapa de apă nu e una oarecare. Are o istorie care coboară până înainte de 1700, când grădinarii bulgari fugiți de otomani s-au așezat în lunca Buzăului. De atunci și până azi, solul nisipos și priceperea localnicilor au făcut din această ceapă un soi aparte, stabilizat în timp, cu ajutorul cercetătorilor de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău.

Se spune că totul ar fi pornit după ce grădinarii din Buzău au adus de la Brașov o ceapă cu formă rotunda, ușor aplatizată și au încrucișat-o cu soiul pe care îl aveau acasă. Așa ar fi apărut ceapă lungă, roșie, de Buzău. Cercetătorii de la Buzău au analizat-o și au creat soiul Rubiniu.

În fiecare vară și toamnă, pe marginea E85, zeci de standuri te îmbie cu ceapă roșie și albă, în funii împletite cu măiestrie. De acum înainte, grație cooperativei, afacerea de la Mărăcineni ar putea însemna nu doar un mod de trai, ci și dezvoltare și recunoaștere.

De la Mărăcineni, pornind spre toată țara, ceapa de Buzău își cere locul pe harta produselor agricole de elită ale României. Iar noi credem că îl merită din plin.