Rezolvarea testului de antrenament nr. 5 pentru Evaluarea Națională 2022 la Limba și literatura română

SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

— Hai, să mergem că se face târziu, m-a îndemnat tata, după ce m-am îmbrăcat.
Nu-mi plăcea prea mult pescuitul, toate orele alea în care nu faci nimic mi se păreau irosite. În timpul necesar să prind un sparus sau un biban, aș fi putut scrie o grămadă de pagini sau aș fi putut termina de citit Hobbitul de Tolkien, carte pe care o descoperisem la începutul lui august în maiestuoasa bibliotecă a lui Scognamiglio, vreo patru sute de pagini de citit pe nerăsuflate. […]
— Nu mai spune prostii, n-ai nimic de făcut, în casă e cald, iar eu am nevoie de companie. Și, dacă vrei, o să poți face baie…
— Știi că nu mă atrage marea. Pot să iau cu mine o carte sau agenda? Cel puțin așa pot folosi mai bine timpul pe care-l am la dispoziție.
— Ce agendă și cărți, Mimì, ia-ți costumul de baie. Faci o baie bună și respiri un pic de aer de mare […].
Am ajuns la Capo Miseno pe la șase fără un sfert, primele raze de soare se iveau din mare colorând în galben stâncile și micile case pastelate îngrămădite pe fâșia de pământ care desparte Marea Tireniană de lacul Miseno. În fața noastră insula Procida părea să doarmă liniștită, protejată, în spate, de Epomeo, vulcanul din Ischia, învăluit încă în ceață. […] N-am avut niciodată aceleași interese: lui îi plăceau mașinile, fotbalul, pescuitul, toate lucrurile care pe mine nu mă atrăgeau. Nu mi-a reproșat niciodată cu adevărat și nici n-a încercat să-mi împiedice pasiunile în vreun fel, nu cred că din spirit de libertate și respect pentru alții, ci pentru că pe el nu-l interesa cum îmi petreceam timpul, important era să nu-i fac probleme. Ne găsiserăm echilibrul, iar eu nu pretindeam cine știe ce și el nu punea multe întrebări. […]
— Azi nu pare a fi o zi bună. Ție nu-ți place pescuitul, nu-i așa? a întrebat pe neașteptate.
— Nu-mi atrage interesul, am răspuns privind nisipul.
— Pe mine, în schimb, mă relaxează, nu mă lasă să gândesc, și, în plus, îmi place contactul cu natura, uite ce loc, Mimì, un adevărat spectacol!
— Da, așa e, am admis, chiar dacă în realitate eram prins de altceva.
— Cum se poate să-ți placă doar cuvintele? a întrebat el atunci.
— Nu sunt doar cuvinte, sunt povești, am replicat.
— Și ție la ce-ți servesc poveștile, când realitatea e atât de frumoasă?
— Cărțile îți permit să călătorești, să vizitezi locuri necunoscute, să întâlnești personaje incredibile. Nu știi ce pierzi… […]
— Da’ ce vrei să te faci când o să fii mare, Mimì, te-ai gândit?
— Scriitor, am răspuns imediat, sau astronaut. Sau matematician. Să vedem.
Și-a întors capul să mă privească și a izbucnit în râs.
— Da’ ceva normal nu?
— Ce înțeles îi dai cuvântului „normal”?

— Ce știu eu, îți place să studiezi, ai putea deveni avocat sau inginer. Ăia câștigă bani cu grămada, și mi-a făcut cu ochiul.
— Nu mă interesează banii, vreau să realizez ceva important, unic…
— Ar trebui să cobori cu picioarele pe pământ…
— De ce, ce-i rău în a avea visuri?
S-a întors din nou.
— În viață nu există prea mult spațiu pentru visuri, o să înțelegi în curând… mai bine o slujbă sigură
care să-ți dea posibilitatea să-ți faci o familie și să trăiești liniștit.
Am aruncat piatra în apă și m-am ridicat. […]
— Nu vreau să fiu avocat, am spus strângând din dinți, și nu vreau nici orice altă meserie care să mă oblige să-mi petrec timpul stând mereu în același loc. […]
— Așază-te aici, a spus tata și și-a lăsat mâna să cadă în nisip.
M-am ghemuit lângă el fără să scot o vorbă.
— Mimì, a început cu o voce gravă, poți să faci ce vrei cu viitorul tău, n-o să-ți pun eu bețe-n roate, nici maică-ta. Sunt mândru de cum ești și am încredere în tine. Numai că nu trebuie să devii un om important, să ai succes, nu trebuie ca cineva să descopere penicilina, ca să fie mulțumit de propria viață. Mă tem doar că ai niște pretenții excesive. E bine să visezi, dar trebuie să înveți și să trăiești în prezent și să te bucuri de ceea ce ai.

Lorenzo Marone, Un băiat ca toți ceilalți,
traducere din italiană de Gabriela Lungu

Textul 2

Se poate vedea cum, în următorii 25 – 50 de ani, principalele meserii ale viitorului vor fi legate de calculatoare, robotică, cercetare spațială, energie și mediu înconjurător, sănătate, medicină, învățământ, divertisment, afaceri, publicitate, social media și internet.
Să detaliem câteva dintre ele, fără a le epuiza:
• EXPLORAREA SPAȚIALĂ: Va apărea turismul spațial cu toate ocupațiile adiacente. Va începe mineritul spațial. Vor exista exobiologi, care vor obține plante și animale în condițiile spațiului extraterestru, medici specializați în problemele legate de șederea în spațiu. […]
• ROBOTICĂ: Va deveni banal să fii controlor de drone sau să lucrezi în serviciile pentru programarea, supravegherea și întreținerea roboților. Orice fel de acțiune repetitivă și care cere efort fizic va fi preluată
de roboți cu o interfață umană, creată de ingineri și cercetători, care le vor îmbunătăți permanent performanțele.
• DIVERTISMENT: Pe măsură ce internetul înlocuiește televiziunea, bloggerii și video-bloggerii vor înlocui redactorii de la emisiunile de divertisment. Editorii online sau jurnaliștii multiformat, chiar și roboții vor înlocui jurnaliștii și ziariștii. Fizioterapeuții, kinetoterapeuții vor fi din ce în ce mai căutați, pe măsură ce se va acorda o mult mai mare atenție sportului. Digitalizarea cărților se va răspândi, va crește numărul de jucători profesioniști de jocuri pe computer.
• ENERGIE ȘI MEDIU: Va crește numărul de lucrători la uzinele de energie neconvențională – solară sau eoliană. Firmele de reciclare a deșeurilor vor acționa și în oceane, unde vor activa și minerii de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean sau pe meteoriți. Cercetarea genetică conservativă a speciilor va coexista cu cercetarea prin care se vor crea noi forme de viață sau de hrană.
• BUSINESS ȘI DREPT: Analiza numerică și cantitativă făcută cu ajutorul inteligenței artificiale va genera
o nouă rapiditate a reacției pe piețele financiare, notariale sau de avocatură. Vor apărea juriști specialiști în dreptul roboților sau în etica geneticii care creează noi organisme sau plante.
• EDUCAȚIE: Învățământul virtual cu ajutorul profesorilor virtuali va deveni uzual. Vor exista structuri de
dezvoltare a materialelor educaționale online.

Ghidul meseriilor de mâine, coordonator Andreea Paul

1. Notează, din textul 1, două lucruri de care e pasionat tatăl lui Mimì.

Răspuns: mașinile, fotbalul (pescuitul)

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Tatăl îi cere băiatului să-l însoțească, știind că

a) băiatului îi plăcea foarte mult să privească zilnic plaja.
b) era foarte cald în casă și acesta nu avea nimic de făcut.
c) lui Mimì îi plăcea să pescuiască în zori biban și sparus.
d) Mimì era fascinat de mare și de plimbările în natură.

Răspunsul corect: b

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Într-o dimineață de august, Mimì și tatăl său ajung

a) aproape de lacul Epomeo.
b) în fața vulcanului Miseno.
c) pe insula Scognamiglio.
d) pe malul Mării Tireniene.

Răspunsul corect: d

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

În domeniul divertismentului,

a) bloggerii vor lua locul redactorilor.
b) roboții își vor putea face publicitate.
c) se vor diversifica emisiunile de televiziune.
d) se vor urmări efectele geneticii în plan moral.

Răspunsul corect: a

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

Tatăl îi spune lui Mimì să ia cu el și o agendă și niște cărți.
Băiatul își exprima dorința de a deveni pescar.
Mimì află de la tatăl său că și un om simplu poate fi fericit.
În viitor, va exista minerit în spațiul extraterestru.
Este posibil să apară o legislație specializată în drepturile roboților.
Internetul va înlocui turismul în spațiul extraterestru.

6. Precizează, în două – trei enunțuri, mijlocul de caracterizare și o trăsătură morală a tatălui, identificate în fragmentul următor:

„Nu mi-a reproșat niciodată cu adevărat și nici n-a încercat să-mi împiedice pasiunile în vreun fel, nu cred că din spirit de libertate și respect pentru alții, ci pentru că pe el nu-l interesa cum îmi petreceam timpul, important era să nu-i fac probleme. Ne găsiserăm echilibrul, iar eu nu pretindeam cine știe ce și el nu punea multe întrebări.”

Răspuns posibil:

În fragmentul selectat, tatăl este prezentat prin prisma relației cu fiul său, Mimi, naratorul apelând la mijloacele caracterizării indirecte pentru a-l descrie. Astfel, din comportamentul său reiese faptul că este un om îngăduitor, poate puțin dezinteresat, care nu-i îngrădește fiului dreptul de a-și petrece timpul liber așa cum acesta dorește. Între cei doi există un fel de concesie: Mimi nu cere prea multe, iar tatăl nu pune prea multe întrebări.

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență din fiecare text.

Răspuns posibil:

Un element de conținut comun celor două texte date îl reprezintă meseriile.

În primul fragment, discuția dintre Mimi și tatăl său relevă viziunea diferită pe care cei doi interlocutori o au despre diversele profesii. În timp ce băiatul este tentat să își urmeze calea inimii, visând să devină scriitor, astronaut sau matematician, tatăl său este de părere că i s-ar potrivi o meserie mai rentabilă: avocat sau inginer.

Cel de-al doilea text arată care ar putea fi meseriile viitorului, în funcție de domeniile de ocupație: controlor de drone, exobiolog, ghid de turism spațial, specialist în dreptul roboților și altele.

8. Ce meserie a viitorului ți se pare mai interesantă? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2.

Dintre toate meseriile viitorului prezentate în textul 2, cele mai interesante mi se par cele adiacente explorării spațiale.

Pe de o parte, omenirea a reușit deja să depășească frontiera cerească și să privească îndrăzneț spre spațiu. Primul pas pe Lună, lansarea de rachete și sateliți, cercetările de pe Marte – toate sunt reușite care au dus cercetarea spațială într-o nouă eră. Dacă viața este posibilă în afara planetei și dacă suntem sau nu singuri în Univers sunt întrebări la care, mai devreme sau mai târziu, știința ne va răspunde.

Pe de altă parte, posibilitatea ca oamenii să trăiască în spațiul extraterestru naște o serie de întrebări, de nevoi și de profesii noi. De pildă, cine îi va trata pe oamenii care se acomodează greu în noul mediu? Simplu: medicul specializat în problemele legate de șederea în spațiu.

9. Asociază fragmentul din „Un băiat ca toți ceilalți” de Lorenzo Marone cu un text din literatura română, studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o temă comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Lectura fragmentului din „Un băiat ca toți ceilalți” de Lorenzo Marone mă trimite cu gândul la romanul „Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu, în ambele texte fiind evidențiată tema relației dintre tată și fiu.

În textul propus spre analiză, Mimi relatează episodul plecării cu tatăl său la pescuit, asta după ce, anterior, își exprimase dorința de a rămâne acasă. Discuția dinaintea plecării este folosită de naratorul-personaj drept pretext pentru a pune în lumină relația dintre el și tatăl său. Clasicul conflict de idei dintre generații capătă formă în rândurile următoare: Fiul, care nu împărtășește pasiunile părintelui, visează să devină scriitor, astronaut sau matematician, dorind să creeze ceva unic; la polul opus, tatăl crede că și oamenii simpli pot fi fericiți. Totuși, în ciuda diferendelor, părintele îi dă mână liberă fiului său și îi mărturisește că are încredere în el.

În romanul „Fram, ursul polar”, Petruș este un băiețel care adoră să citească orice îi pică în mână despre urșii albi și expedițiile polare. Fiu al lui Mihai Stoican, un muncitor de la fabrica din oraș, băiețelul nu are posibilitatea de a-și cumpăra propriile cărți. Tatăl îi înțelege pasiunea și, în ciuda micilor tachinări, este hotărât să facă rost de bani pentru a-i cumpăra o carte. Citind, Petruș se detașează de lumea din jurul său, „călătorește” împreună cu expedițiile polare și tremură de frig cu eroii acelor fapte.

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

În cuvintele subliniate în enunțul „E bine să visezi, dar trebuie să înveți să trăiești în prezent și să te bucuri de ceea ce ai.” există, în ordine:

a) diftong, diftong.
b) diftong, triftong.
c) hiat, diftong.
d) hiat, triftong.

Răspunsul corect: a (tre – bu – ie; ce – ea)

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Cuvintele subliniate în secvențele „N-am avut niciodată aceleași interese” și „care le vor îmbunătăți permanent performanțele” s-au format, în ordine, prin:

a) compunere, conversiune.
b) compunere, derivare.
c) derivare, conversiune.
d) derivare, derivare.

Răspunsul corect: a 

Este evident că niciodată s-a format prin compunere: nici + o + dată. Dacă în privința lui permanent aveți dubii, gândiți-vă că acest cuvânt este, la origine, un adjectiv: sprijin permanent, pază permanentă ș.a.m.d. Atunci când determină un verb, el devine adverb: Părinții îl sprijină permanent. Sunt înconjurat permanent de prieteni.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sensul structurii „n-o să-ți pun eu bețe-n roate” este:

a) a nu îmbunătăți.
b) a nu împiedica.
c) a nu încuraja.
d) a nu se deplasa.

Răspunsul corect: b

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Cuvântul subliniat în propoziția „mi-a făcut cu ochiul” este utilizat cu sens figurat în enunțul:

a) Bibanul a ieșit printr-un ochi al plasei.
b) La masă, mama i-a făcut un ochi și cartofi la cuptor.
c) Ochiul de pe coada păunului are nuanță turcoaz.
d) Prin desiș se vedea un ochi al razelor dimineții.

Răspunsul corect: d

Rețineți că sensul figurat al unui cuvânt este folosit în cadrul unei metafore. Această figură de stil constă în folosirea unui termen impropriu, figurat, dar plastic și sugestiv în locul termenului propriu. Priviți imaginea de mai jos:

Ce observați? O apă întinsă pe care plutesc sloiuri de gheață.

Să zicem că eu scriu o compunere despre o expediție polară. Formularea „bucăți de gheață” nu mi se pare prea expresivă, așa că aleg să folosesc, în locul ei, o metaforă.

Cum construiesc metafora? Simplu: Încerc să-mi dau seama cu ce seamănă aceste sloiuri plutitoare. În viziunea mea, seamănă cu niște nave care plutesc în derivă. Așa că o să le spun „tainice nave, fără pânze și fără căpitan”. Metafora-i gata! 🙂

5. Rescrie fraza următoare, trecând verbele la persoana a II-a, numărul singular: „— Nu vreau să fiu avocat.”

Rezolvare:

„ – Nu vrei să fii avocat.”

6.Alcătuiește un enunț în care substantivul în cazul nominativ din secvența: „Cărțile îți permit să călătorești, să vizitezi locuri necunoscute, să întâlnești personaje incredibile.” să aibă funcție sintactică de nume predicativ.

Substantivul în cazul nominativ: cărțile
Enunțul: Aproape toate discuțiile noastre erau despre cărți.

7. Transcrie propozițiile din următoarea secvență, precizând felul acestora: „Sunt mândru de cum ești și am încredere în tine.”.

• Predicatele: sunt mândru (predicat nominal); ești cum (predicat nominal); am încredere (predicat verbal exprimat prin locuțiune verbală)
• Elementele de relație: (de) cum; și

P1: „Sunt mândru” – propoziție principală

P2: ”de cum ești” – propoziție subordonată completivă prepozițională (de cine/de ce sunt mândru?)

P3: „și am încredere în tine.” – propoziție principală, coordonată cu P1

8. Enunțurile următoare reprezintă mesajul trimis de un tânăr pe o rețea socială. Rescrie-le, corectând greșelile de orice natură!

E ciudat că numărul cumpărătorilor de prăjituri au crescut, chiar dacă gustul rău al ciocolății ne e familial. Poate că ne-am obijnuit așa și nu ne mai pasă de ce vroiam defapt.”

Varianta corectă:

E ciudat că numărul cumpărătorilor de prăjituri a crescut, chiar dacă gustul rău al ciocolatei ne e familiar. Poate că ne-am obișnuit așa și nu ne mai pasă de ce voiam de fapt.”

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;  corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 2 puncte; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Într-o dimineață călduroasă, Mimì este invitat de tatăl său să îl însoțească la pescuit. Deși consideră această activitate mai degrabă o pierdere de timp, băiatul acceptă să meargă. Ideea de a lua cu sine o carte nu este însă pe placul tatălui, care îl îndeamnă să își ia la el doar costumul de baie.

În zorii zilei, cei doi ajung la destinație, într-un loc feeric de pe malul Mării Tireniene. În ciuda faptului că își petrec ziua împreună, Mimì simte o oarecare distanță, cauzată, probabil, și de faptul că el și tatăl său nu împărtășesc aceleași pasiuni.

Tatăl constată că ziua nu este una tocmai bună, dar și că lui Mimì nu îi place să pescuiască. În schimb, băiatul este atras de lumea cărților și mărturisește că și-ar dori să devină scriitor, astronaut sau matematician. La polul opus, tatăl său consideră mult mai potrivită alegerea unei profesii rentabile, care să îi asigure fiului un trai lipsit de griji.

Deși se opune acestei abordări materialiste, Mimì înțelege, din cuvintele tatălui său, că este bine ca oamenii să aibă idealuri, dar că dorințele lor trebuie să fie realiste și că trebuie să se bucure de viață, indiferent dacă ajung sau nu cineva.