Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

În primul text, Lia conștientizează starea materială precară a familiei sale, însă păstrează o atitudine optimistă: peste puțin fața mamei iar se înveselea, căci Lia era și în sărăcia ei tot voioasă și fericită, parcă ar fi înconjurată de bogății și gătită cum o visase, ca o împărăteasă.

În cel de-al doilea text, Octavian Paler rememorează copilăria lipsită de răsfățuri, dar trăită într-o totală libertate de mișcare, în contact cu natura și cu cei din jur. Condiția din acea vreme a copiiilor de la sat, nevoiți să contribuie efectiv la susținerea familiei, este descrisă sugestiv prin ochii copilului: De alte răsfățuri n-am avut parte. Abia în București am aflat că, de ziua nașterii, părinții obișnuiesc să organizeze mici sărbători copiilor sau că, de Crăciun, de Anul Nou, de Paști, se fac daruri. N-am văzut până ce am plecat din Lisa un pom de Crăciun, cu toate că pădurile de brad cădeau peste sat.