Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Sada, identificată în fragmentul de mai jos, şi mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă
6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Sada, identificată în fragmentul de mai jos, şi mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:
„-Ce-i, mamă? întrebă ea şoptit, descoperind fetița. Ti-e rău?
– Plânge Zmeu, răspunse tot în șoaptă Cornelia.
– Aşa fac ei, mamă, când sunt mici. Toți fac aşa. Hai să te culci la loc.
– Să-l băgăm în casă, propuse fetița.
– În casă? ezitase Sada, privind spre muntele acoperit cu plapuma.
Pentru că nu putuse culca fata cu niciun chip, Sada îşi acoperise umerii cu un sal, ieşise afară, cotrobăise îndelung cu mâna prin cotețul prea mare, pentru că Zmeu se speriase și se ascunsese într-un colţ, și-l trăsese afară de o ureche.”
Variantă de răspuns:
Din fragmentul propus se desprinde, prin mijloacele caracterizării indirecte, grija Sadei față de fiica sa, Cornelia. Trezită în toiul nopții, mama își urmează copila afară, de unde îl ia pe cățelușul speriat și îl aduce în casă. Atitudinea și felul de a vorbi – „Ce-i mamă? Ți-e rău?” -, precum și acțiunile sale relevă afecțiunea maternală a Sadei.
