Asociază fragmentul din volumul Privirea urangutanului de Alexandru N. Stermin cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text
9. Asociază fragmentul din volumul Privirea urangutanului de Alexandru N. Stermin cu un text literar studiat
la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire
la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Răspuns posibil: Fragmentul din volumul Privirea urangutanului de Alexandru N. Stermin poate fi asociat cu textul „De ce plânge mama?” de I.D. Sîrbu. O valoare comună celor două texte este respectul față de natură.
În textul 2, autorul descrie „o lume total diferită”: Pantanalul sau cea mai mare mlaștină, situată chiar în centrul Americii de Sud. Ceea ce îl impresionează însă aici este armonia în care trăiesc viețuitoarele. Trezite din noaptea tropicală, toate caută hrană, iar un papagal de o rară frumusețe i se așază pe umăr, atras de bucata de papaya pe care autorul o ținea în mână. Respectul său față de lumea animală se manifestă prin gestul simplu de a împărți hrana cu viețuitoarele care îl întâmpină.
În romanul „De ce plânge mama?” de I.D. Sîrbu, Magdalena găsește în pădure un pui de căprioară, rănit la un picior. Din respect față de tot ce e viu, femeia îl ia acasă și îl îngrijește, iar căpriorul devine un membru al familiei. Zilnic, „Mociu” își primește porția de lapte și de zahăr, iar în curând va deveni un fel de protector al celor doi copii ai Magdalenei. Toate acțiunile sale îl vor face pe cabanierul Nicolae Roșu să afirme: „Uneori este bine să învățăm omenie de la animale”.
