Forma corectă este:

STRANGULA

STRANGULA, verb

• 1. reflexivA (se) omorî prin sugrumare; a (se) sugruma, a (se) gâtui.
• 2. Sufoca, înăbuși.
  • 2.1. figuratA împiedica exprimarea liberă, a suprima (libertățile).
• 3. A micșora lățimea secțiunii de curgere a unui fluid într-o conductă, pe cursul unei ape etc.

etimologie:

• limba latină – strangulare

dexonline.ro

Uneori, eroarea este doar de pronunţie: unii vorbitorii scriu „s”, dar pronunţă „ş”, iar alteori, îl găsim peste „ş” atât în exprimarea orală, cât şi în cea scrisă. Nu este însă un caz singular, în același registru al greșitei întrebuințări putând fi găsite cuvinte precum: stat, start, stachetă (pronunțate ștat, ștart, ștachetă).