Exerciții

Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul adresat unui tată, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze
Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Testele cu planorul realizat de frații Vlaicu au loc a) la marginea orașului München. b) pe câmpul de la Rüsselsheim. c) pe câmpul de lângă Binținți. d) pe dealul Cotrocenilor.
Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Dumitru Vlaicu a făcut un împrumut la bancă pentru a) construcția mașinii de zburat. b) încercările de zbor de la București. c) plecarea lui Ion în Germania. d) studiile lui Aurel în străinătate.
Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. În timpul furtunii, comandantul vasului se află a) înăuntru, alături de pasageri. b) la cârmă, conducând vaporul. c) pe catarg, înălțând pânzele. d) pe punte, coborând pânzele.
Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al mării
Transcrie două figuri de stil din primele două strofe, precizând felul lor
Transformă construcțiile active din propozițiile de mai jos în construcții pasive
Asociază fragmentul din „Prieten cu umbra” de Călin Torsan cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o temă comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text
Rezumatul textului „Prieten cu umbra” de Călin Torsan
Încercuiește variantele corecte din textul de mai jos, reprezentând mesajul unui membru al clubului de învățare a limbii japoneze către un prieten
Transcrie propozițiile subordonate din următoarea frază, precizând felul acestora: „Din acest punct de vedere, cei vechi, care au așternut acele povești și pilde, ne arată că natura umană este până la urmă universală, indiferent de cultură, spațiu sau epocă.”
Selectează, din fragmentul următor, trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza
Conțin triftong ambele cuvinte din seria: a) „le-am”, „grațioase”. b) „maioneză”, „voie”. c) „munceau”, „vedeau”. d) „primeau”, „veneau”
Crezi că interacțiunea cu ceilalți colegi, în timpul pauzelor, poate deveni prilej de învățare? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1.
Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, prin referire la câte o secvență din fiecare text
Precizează, în două – trei enunțuri, mijlocul de caracterizare și trăsătura morală a personajului Imran, identificate în fragmentul următor
Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „salată” să fie în cazul genitiv (1) și o propoziție afirmativă, în care pronumele demonstrativ de depărtare „aceia” să aibă funcția sintactică de complement indirect (2)
Sunt corecte ambele enunțuri din seria: a) Are vise mari pentru cariera sa.; Se desprinde ușor de familie. b) Are visuri de mărire.; S-a deprins repede cu munca. c) Își amintea visurile de noapte.; S-a desprins cu lumea. d) Visele de noapte sunt senine.; S-a deprins de colegi.
Sensul construcției subliniate în secvența: „Imran deprinsese fără cusur noua limbă de pe timpul când locuise în Timișoara” este:
Seria care conține doar cuvinte derivate este: a) „materialul”, „localurile”. b) „numai”, „oricând”. c) „răsfoia”, „bogăția”. d) „simplitate”, „devreme”

Previous page Next page