Propunere de rezolvare a testului de antrenament nr. 4 pentru Evaluarea Națională la Limba și literatura română

Dragi copii,

Am revenit cu propunerea de rezolvare a testului de antrenament numărul 4, publicat pe data de 15 martie. Publicăm acest material pentru a putea fi folosit strict ca reper în rezolvarea cerințelor sau, în cazul în care deja ați rezolvat testul, pentru a oferi un instrument de verificare a cunoștințelor, până la apariția baremului oficial.

A.

1. Notează două cuvinte care aparțin câmpului lexical al cărții, valorificând textul 2.

Variante de răspuns: „librărie”, „bibliotecă”

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Mama cumpără:

1. a) biografii ale istoricilor.
2. b) cărți din secolul al XX-lea.
3. c) romane franțuzești.
4. d) tratate de istorie.

Răspunsul corect: c

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Prin lectură, fata descoperă cum poate:

1. a) să adoarmă mai repede seara.
2. b) să călătorească în alte epoci.
3. c) să devină bibliotecară.
4. d) să picteze coperta cărților citite.

Răspunsul corect: b

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Imaginea de pe coperta cărții Avalanșa conține:

1. a) patine și cărți.
2. b) cărți și schiuri.
3. c) schiuri și copii.
4. d) schiuri și patine.

Răspunsul corect: c

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos.

a) „o încăpere dreptunghiulară, cu dușumea geluită, mirosind a petrosin, cu rafturi de sus până jos, pe trei dintre cei patru pereți.”

b) „atunci, Mama hotăra că nu pot merge la școală și că trebuie să stau în pat și să beau ceai cu miere și lămâie. Eram în culmea fericirii […].”

Tiparul textual identificat în primul fragment este descriptiv.

Tiparul textual identificat în cel de-al doilea fragment este narativ.

7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între cele două texte-suport.

Propunere de rezolvare:

O legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între cele două texte-suport este reprezentată de tema comună: setea de lectură a celor două fetițe, pasiunea pentru cartea ce devine, astfel, prieten nedespărțit și mijloc de evadare din cotidian. Părinții ambelor fete sunt pasionați de lectură și reușesc să le inoculeze și copiilor plăcerea de a citi.

8. Crezi că este important să ai propria bibliotecă? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 2.

Propunere de rezolvare:

„Paradisul, fără niciun fel de dubiu, nu este decât o bibliotecă imensă.”, spunea Gaston Bachelard, definind astfel locul în care stau conservate, în sertarele timpului, infinite cărți și gânduri.

Consider că este important să ai propria bibliotecă, deoarece cărțile din ea îți pot răspunde la toate întrebările vieții. În copilărie este tărâmul fermecat în care descoperi fascinantele povești cu zmei și prințese, iar mai târziu îți devine prietenul rece, dar sigur care  te călăuzește prin universul cunoașterii.

În fragmentul „Ce este literatura și de ce nu putem trăi fără ea?”, de Carmen Mușat, imaginea bibliotecii trezește în mintea naratoarei devenite adult amintiri dulci, pline de farmec: „Biblioteca mea a început să prindă contur încă de atunci, căci nu mă mulțumeam doar să citesc o carte împrumutată de la biblioteca școlii. Am simțit de mică nevoia de a-mi apropria cărțile pe care le iubeam, căci voiam să mă pot întoarce oricând la ele, să le răsfoiesc, să le recitesc, să mă reîntâlnesc cu personajele lor, să reintru în atmosfera ce îmi devenise atât de familiară.”

În concluzie, cred că o bibliotecă ar trebui să existe în fiecare casă, deoarece ea ne furnizează „hrană pentru minte”, tot așa cum cămara, de pildă, ne furnizează cele necesare întreținerii vieții.

9. Asociază cu un alt text literar textul „Inocenții” de Ioana Pârvulescu, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele.

Lectura este o veritabilă formă de cunoaștere a lumii, un mijloc de evadare din cotidian, un vehicul fermecat către lumi posibile, idealizate.

Fragmentul din textul „Inocenții”, de Ioana Pârvulescu mă duce cu gândul la un alt text literar a cărui temă o reprezintă experiența cunoașterii prin lectură, explorarea necunoscutului cu ajutorul cărții și al bibliotecii. Este vorba despre textul „Cele dintâi lecturi”, de Mircea Eliade.

În ambele texte sunt evidențiate plăcerea copiilor de a citi și dorința lor de a-și lărgi orizontul cunoașterii prin lectură. În „Inocenții”, de Ioana Pârvulescu, naratoarea rememorează momentele fericite petrecute în compania cărții, atunci când, copil fiind, avea de ales dintr-un spațiu extrem de ofertant: cele „ șapte biblioteci ale familiilor, repartizate pe etaje” , din care „fiecare își alegea ce-i plăcea”. În „Cele dintâi lecturi”, de Mircea Eliade”, copilul este uluit de misterele și de vastitatea lucrurilor aflate prin intermediul lecturii, fiecare carte citită crescându-i acestuia dorința de a citi ceva nou.

Diferența între protagoniștii celor două texte constă în faptul că, în timp ce fetița primește cărți de la tatăl său, care o încurajează să citească, băiețelul din „Cele dintâi lecturi” trăiește o dezamăgire în momentul în care tatăl îi interzice să mai citească, din cauza problemelor de vedere.

---

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sunt accentuate corect cuvintele din seria:

1. a) plăcere, dincolo
2. b) plăcere, dincolo
3. c) plăcere, dincolo
4. d) plăcere, dincolo

Răspunsul corect: c

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care conține doar cuvinte derivate este:

1. a) „dreptunghiular”, „norocul”.
2. b) „recitesc”, „rafturi”.
3. c) „titlurile”, „librăreasă”.
4. d) „vorbitoare”, „englezești”.

Răspunsul corect: d

3. Alcătuiește două enunțuri în care să ilustrezi polisemia cuvântului „a vedea”.

Propunere de rezolvare:

Aseară am văzut o stea căzătoare.

Mă duc să mă vadă un medic. (să mă consulte)

1. Transcrie din fragmentul următor trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza:

„Nici măcar atunci când ai mei insistau că trebuie să dorm la prânz nu mă plictiseam, ba chiar aș spune că, dimpotrivă, intervalul acela era pentru mine un prilej de a prelungi întâlnirea cu eroii mei preferați.”

Rezolvare:

• „insistau” – Indicativ
• „să dorm” – Conjunctiv
• „aș spune” – Condițional-optativ

[în text există și un verb la infinitiv: „(de) a prelungi”]

5. Scrie opinia ta despre literatură sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție principală și o propoziție subordonată completivă directă.

Propunere de rezolvare:

Consider/ că literatura este un veritabil mod de cunoaștere a lumii./ (P1: Consider – propoziție principală; P2: ce consider? că literatura este un veritabil mod de cunoaștere a lumii – propoziție subordonată completivă directă).

6. Rescrie enunțul următor, astfel încât atributul să fie exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ: „biblioteca mea a început să prindă contur”.

Propunere de rezolvare: „biblioteca aceasta/aceea a început să prindă contur”.

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând un mesaj pe care vrei să-l trimiți colegilor de clasă, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 

Vă salut pe toți!

Am terminat de citit ___________ (ultima) cărți ________ (care, acuzativ) mi le-ați recomandat. Aș fi vrut ca măcar una dintre ele _________ (a avea, conjunctiv, timpul prezent) un final fericit.

Voi ce părere aveți?

---

Propunere de rezolvare:

Vă salut pe toți!

Am terminat de citit ultimele cărți pe care mi le-ați recomandat. Aș fi vrut ca măcar una dintre ele să aibă un final fericit.

Voi ce părere aveți?

Propunere de rezolvare:

Tata, personajul din textul „Inocenții”, de Ioana Pârvulescu, este exponentul veritabil al unor vremuri în care părinții erau primele modele ale copiilor în ceea ce privește actul lecturii și stimularea plăcerii de a citi. Din punctul de vedere al influenței sale, tatăl este un personaj actant, deoarece, prin acțiunile lui, influențează, în mod pregnant, destinul personajului-narator.

Portretul său este acela al unui părinte preocupat de cultura copiilor săi, pe care îi călăuzește pe drumul cunoașterii prin oferirea diferitelor cărți. Bun pedagog, el înțelege importanța cultivării vocabularului unui copil și își îndrumă fiica spre descoperirea de noi cuvinte, prin utilizarea dicționarului.

Portretul său fizic este realizat prin caracterizare directă: tatăl are părul ondulat, piepătanat pe spate, dezvăluind o frunte înaltă, ceea ce, conform antropologilor, ar putea sugera inteligența: „M-am uitat la tata, care avea și el părul ondulat pieptănat pe spate, ceea ce scotea la iveală o frunte înaltă, la fel și tatăl verilor mei, doar că al lui era drept.”.

Comportamentul său pune în valoare puterea exemplului personal, de natură să ducă la o conduită pozitivă din partea fiicei sale. Citind des, tatăl devine  un adevărat model pentru fiica sa, care tinde să îi imite comportamentul.

Prin caracterizare indirectă reiese pasiunea sa pentru lectură, care îl determină să își cheltuiască ultimii bani pentru o nouă carte. Pentru el, actul lecturii presupune intrarea într-o stare de grație, identificarea totală cu cartea: „o deschidea de parcă ar fi vrut să se mute cu totul acolo, înăuntru. Nici nu mă auzea, dacă-i vorbeam când citea.”.

„Uneori, cel mai sărac tată lasă copiilor lui cea mai bogată moștenire.”, spunea Ruth Renkel. Părând interesat mai degrabă de avuția spirituală decât de cea materială, tatăl din „Inocenții” reușește să le inoculeze copiilor săi plăcerea  de a citi și, astfel, să descopere lumea prin experiența lecturii.

Pentru mine, rolul de mentor al unui tată este mai important decât cel al părintelui preocupat strict de nevoile materiale, deoarece copilul are nevoie de sprijin moral, de un îndrumător cald și apropiat sufletului său.