Utopia. Distopia
De-a lungul timpului, am constatat că mulți dintre elevii de gimnaziu fie nu înțeleg semnificațiile termenilor „utopie” și „distopie”, fie le înțeleg, dar le confundă frecvent. De aceea, îngăduiți-mi să lămuresc, pe scurt, cele două noțiuni.
În sens larg, utopia se referă la tentativa umană de a crea o societate perfectă, ale cărei coordonate sunt fericirea, armonia, echitatea și prosperitatea tuturor membrilor ei. De aceea, nu de puține ori, termenul „utopie” este utilizat cu sens ușor peiorativ, simbolizând o idee prea optimistă, prea avansată sau lipsită de realism.
Romanele utopice prezintă societăți evoluate sau chiar perfecte, în care cuvintele de ordine sunt egalitatea și uniformitatea. Unul dintre cele mai cunoscute romane utopice din literatura universală se intitulează chiar „Utopia” și este scris de Thomas Morus în anul 1516.
Lucrarea are ca subiect o societate evoluată, organizată într-o republică (lat. Utopiensium Republica), pe insula fictivă Utopia. Viața utopienilor este regulată în detaliu. Obiceiurile lor și organizarea economică impun egalitatea și uniformitatea. Filosofia, justiția, politica externă, și religia utopienilor sunt contrastate cu cele ale națiunilor europene.” – wikipedia.com
- Utopie – armonie; Distopie – haos.
La polul opus se situează „distopia”, care nu este altceva decât antiteza unei societăți utopice. În literatură, distopiile prezintă societăți ale viitorului, caracterizate prin prezența uneia din formele de guvernare autoritariste sau totalitare. Coordonatele acestui tip de societate sunt opresiunea și controlul social.
Capodopere ale genului sunt considerate romanele „1984” de George Orwell și „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury, despre care am vorbit și în acest material.
