Rezolvarea testului de antrenament nr. 6 pentru Evaluarea Națională 2022 la Limba și literatura română

SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

A fost odată ca niciodată, chiar în mijlocul codrului, un han în care trăiau un hangiu și o hangiță. Într-o zi, hangiul a găsit într-o poiană o fată frumoasă și, după ce s-a sfătuit cu soția sa, au hotărât s-o crească la fel ca pe copilul lor. Toți drumeții care poposeau la han o îndrăgeau pe fată și se mirau de frumusețea ei neasemuită. O alintau „floarea cea frumoasă de la crâșma din codru”. E drept că și hangița era frumoasă, însă Florița o întrecea cu mult.
Când a sosit vestea că împăratul va trece cu tot alaiul său prin acele locuri, hangiul a scos din beci vinul cel mai bun, iar hangița s-a împodobit cu cele mai scumpe găteli. Dar frumusețea ei pălea în fața Floriței care, chiar și îmbrăcată în haine de rând, a cucerit pe loc inimile aleșilor oaspeți.
Din ziua aceea însă, invidia a început să o roadă pe hangiță, care o punea pe fată la muncile cele mai grele, în vreme ce ea se închidea într-o odaie și întreba o oglindă fermecată:
— Oare cine-i mai frumoasă, eu sau Florița?
Iar oglinda îi răspunde mereu la fel, că Florița e cea mai frumoasă. Hangița n-a mai putut să rabde, așa că a chemat-o la ea pe Baba-Cloanța, o cotoroanță care trăia undeva în adâncul codrului. S-au înțeles amândouă ca fata să fie dusă de cotoroanță în pădure, să-i scoată ochii și s-o lase în voia sorții.
Când Baba-Cloanța a văzut-o pe Florița, parcă nu-i venea să-i facă rău unei fete așa frumoase. Până la urmă, a dus-o în pădure, unde o căprioară le-a tăiat calea. Dar, când s-a uitat la Florița, căprioara a rămas țintuită în loc, deoarece farmecul fetei lua mințile oamenilor și animalelor deopotrivă.
Atunci cotoroanței i s-a făcut milă de fată, așa că […] a lăsat-o pe Florița să plece. Fata a mers ce a mers până când a ajuns într-un luminiș unde se înălța o casă, în fața căreia un cocoșat se chinuia să jumulească o pasăre, dar se vedea de la o poștă că nu prea se pricepe. Florița l-a întrebat ce căuta de unul singur în mijlocul pădurii. Cocoșatul i-a povestit că avea grijă de casa unor bandiți care în acel moment erau duși la furat și s-a plâns că multe îndura din partea acestora, căci nu le plăcea mâncarea, care îi ieșea ba prea sărată, ba prea piperată.
— Pleacă degrabă, fetițo! a mai sfătuit-o cocoșatul. Dacă hoții te vor găsi aici, te vor ucide, căci sunt foarte răi!
Însă Florița nu s-a speriat, ba chiar s-a apucat să deretice prin casă și să facă mâncare. La scurt timp, au apărut și cei doisprezece bandiți, lihniți de foame, iar cocoșatul a ascuns-o pe Florița sub pat.
Bandiții s-au mirat de curățenia din casă, apoi unul a gustat din friptura de porc, altul din cea de pui și li s-au părut atât de gustoase, încât au început să se bată pe mâncare.
— Nu vă mai certați! le-a strigat Florița ieșind din ascunzătoarea ei. Dacă de acum încolo vă purtați frumos și nu mai mergeți la furat, vă voi găti în fiecare zi!
Bandiții au rămas cu gura căscată, apoi s-au arătat bucuroși să o primească pe Florița în casa lor, iar din acea zi nu s-au mai dus la furat.

După o vreme, hangița, bănuind că fata nu murise în pădure, și-a întrebat din nou oglinda, dar răspunsul a fost același, că Florița este cea mai frumoasă. Plină de mânie, a chemat-o iar pe Baba-Cloanța la ea și împreună au pus la cale alte blestemății.

***, Florița din codru (basm repovestit de Adina Popescu)

Textul 2

Ana a început clasa I la școala de pe bulevardul Titulescu și m-am dus cu ea în prima zi, s-o văd trecând pe sub bolta de gladiole ținute de colegii din clasele mai mari. Dar mai departe n-a vrut să meargă decât cu mine de mână. Mi-am zis: „Are doar șase ani, e normal, hai cu ea până în clasă”. Acolo, a refuzat să rămână singură în bancă, și atunci m-am așezat lângă ea, iar învățătoarea, foarte tânără, n-a zis nimic, ne-am zâmbit reciproc, iar eu mi-am început orele în clasa I […] cu o plăcere nespusă. Copiii din jur m-au acceptat firesc, ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi să le liniez și lor caietele, să șterg cu guma etc. A doua zi la fel, mă simțeam utilă și mă amuza să-mi mut acul patefonului la începutul plăcii. Până ce, într-a treia sau a patra zi, la difuzorul din clasă, la care se auzea doar clopoțelul de recreație, a răsunat o voce severă: „Bunica din clasa I D este rugată să vină la direcția școlii!”. Prinsă asupra faptului, m-am pornit, cu învățătoarea și cu Ana după mine, spre cancelarie, unde directoarea m-a primit cu o privire consternată:
„Păi, ce ne-am face dacă toți copiii ar veni la școală cu cineva din familie? E împotriva regulamentului.”.
Chiar, ce ne-am face? Mi-a venit atunci ideea salvatoare: Sif. Am rugat-o pe directoare să mai folosească difuzorul o dată ca să-l cheme pe fratele mai mare din clasa a III-a, și într-un minut el a fost la ușă. I-am spus: „Ții minte poveștile de astă-vară din tabără? Ce-ar fi să vă duceți amândoi în clasa Anei și să le spuneți și copiilor?” Ideea le-a plăcut și au pornit amândoi de mână, fără să se uite înapoi. Era vorba de două basme adorabile, povestite de profesorul Constantin Kessler. În primul, un vrăjitor i-a prefăcut pe Făt-Frumos, pe Ileana Cosânzeana și pe Zmeu în trei crenguțe pe care le-a băgat în sacul lui. „Hai să le desenăm! După ce recunoașteți cine e fiecare crenguță?” (Desigur, Ileana era o floricică, Făt-Frumos o creangă dreaptă, iar Zmeul, un scaiete țepos.) […] Învățătoarea mi-a povestit pe urmă că Sif a avut mare succes: Ana a desenat pe tablă crenguțe și prăjiturele, iar copiii au fost încântați să asculte basme în loc de lecții. Prima sonerie de recreație nici nu a fost luată în seamă, după a doua, Sif a declarat că mai știe și alte povești și a ținut-o așa până la ora plecării acasă. A doua zi n-a mai fost nevoie să mă duc la școală, Ana avea deja o grămadă de prieteni.

Adina Nanu, Călătorie în jurul casei mele

1. Notează, din textul 2, numele a două personaje de basm.

Răspuns: Făt-Frumos, Ileana Cosânzeaza

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Casa din pădure este

a) a cocoșatului.
b) a cotoroanței.
c) a împăratului.
d) a unor bandiți.

Răspuns corect: d

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Sif le spune colegilor surorii sale

a) întâmplări din recreație.
b) povești auzite în tabără.
c) regulamentul școlar.
d) cum se liniază caietele.

Răspunsul corect: b

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Vocea care se aude la difuzor este

a) a bunicii.
b) a directoarei.
c) a învățătoarei.
d) a lui Sif.

Răspunsul corect: b

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

Hangiul se pregătește cum se cuvine pentru a primi alaiul împărătesc.
Cocoșatului i se reproșează că mâncarea e prea sărată sau prea piperată.
Bandiții respectă condițiile puse de Florița și devin oameni mai buni.
Bunicii îi face plăcere să participe la orele clasei I D.
Domnul Kessler este directorul școlii.
Ana i-a făcut pe tablă portretul bunicii.

6. Precizează o trăsătură a tiparului narativ, ilustrând-o cu o secvență din text.

Sugestie de răspuns:

Tiparul narativ este identificabil în text prin folosirea narațiunii ca mod de expunere dominant. În acest sens, sunt recognoscibile mărcile lingvistice specifice, dintre care se evidențiază verbele de persoana a III-a și timpurile verbale ce semnalează relația cronologică dintre diversele momente ale acțiunii : „a găsit”, „au hotărât”, „a mers”, „au apărut”, „a strigat” ș.a.

sau:

Tiparul narativ este recognoscibil la nivelul textului prin redarea desfășurării unor întâmplări într-o ordine logică și cronologică. Acţiunea este pusă în mişcare de un conflict, cel apărut între hangiță și frumoasa Florița, pe care stăpâna o invidiază. De asemenea, se remarcă prezența naratorului obiectiv, care relatează evenimentele la persoana a III-a, după cum se poate observa în secvența: „Într-o zi, hangiul a găsit într-o poiană o fată frumoasă și, după ce s-a sfătuit cu soția sa, au hotărât s-o crească la fel ca pe copilul lor.”.

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență din fiecare text.

Sugestie de răspuns:

Un element de conținut comun celor două texte îl reprezintă depășirea unei situații dificile, prin calm și perseverență. În primul text, frumoasa Florița își atrage invidia hangiței, dar bunătatea ei o apără de toate relele. Mai întâi, viața îi este cruțată de Baba-Cloanța, pentru ca ulterior ea să schimbe fundamental direcția vieții a doisprezece bandiți. În cel de-al doilea text, perseverența bunicii este elementul care salvează situația dificilă din clasa I D. Dând dovadă de mult tact, bunica reușește să o facă pe micuța Ana să participe la ore fără ea și, în plus, să își facă o mulțime de prieteni.

sau

Un element de conținut comun celor două texte îl reprezintă basmele, aceste „oglindiri ale vieții în moduri fabuloase”, după cum le numea criticul literar G. Călinescu. Primul text ilustrează o parte din greutățile vieții unei frumoase fete, Florița, o adevărată eroină de basm. Ea întruchipează idealul de frumusețe feminină – fizică și, mai ales, morală al poporului nostru -, însumând calități precum: frumusețea, generozitatea, hărnicia, curajul, dreptatea ș.a.

În cel de-al doilea text, basmele reprezintă soluția rezolvării unei probleme dificile. Prin intermediul poveștilor învățate de la profesorul Kessler, Sif și Ana reușesc să îi încânte pe copiii de clasa întâi, iar astfel, micuța se acomodează printre noii ei colegi: „A doua zi n-a mai fost nevoie să mă duc la școală, Ana avea deja o grămadă de prieteni.”.

8. Crezi că poveștile au farmec la orice vârstă? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2.

Sugestie de răspuns:

Consider că poveștile au farmec la orice vârstă, deoarece ele prezintă o lume ideală, în care totul este posibil și în care, de cele mai multe ori, binele învinge. 

De pildă, cei doi frați din „Călătorie în jurul casei mele” de Adina Nanu se reușesc să îi încânte pe copiii din clasa întâi cu povești auzite în tabără de la profesorul Kessler. Primul basm spus de Sif și de Ana îi cucerește pe copii, astfel încât ei se pierd în lumea magică a poveștii și nici nu mai aud clopoțelul: „Prima sonerie de recreație nici nu a fost luată în seamă (…)”. 

Încă din copilărie, oamenii sunt atrași de lumea poveștilor, deoarece ea reprezintă o veritabilă evadare din cotidian spre un tărâm al fanteziei și al emoțiilor. Indiferent de vârstă, poveștile ne vindecă sufletul, ne poartă în ținuturi guvernate de bine și de frumos, ne hrănesc speranța și ne oferă aripile cu ajutorul cărora putem zbura peste greutățile vieții.

9. Asociază fragmentul din „Florița din codru” cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, un personaj asemănător, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Sugestie de rezolvare:

Lectura fragmentului „Florița din codru” mă duce cu gândul la basmul „Albă-ca-Zăpada” de Jacob și Wilhelm Grimm, ambele texte având în centru personaje care se asemănă izbitor.

Protagonista primului text este Florița, o fată a cărei condiție socială ne este dezvăluită încă din incipit. Ea este o copilă adoptată, găsită în pădure de un hangiu care o va îndrăgi pe loc: „Într-o zi, hangiul a găsit într-o poiană o fată frumoasă și, după ce s-a sfătuit cu soția sa, au hotărât s-o crească la fel ca pe copilul lor.” Din pricina frumuseții neasemuite a fetei, hangița va ajunge să o urască, iar în curând va cere ca ea „să fie dusă de cotoroanță în pădure, să-i scoată ochii și s-o lase în voia sorții.”

Un personaj asemănător Floriței este Albă-ca-Zăpada”, personajul eponim al basmului scris de frații Grimm. Similitudinile sunt la tot pasul: Necazurile pentru Albă-ca-Zăpada încep din cauza frumuseții sale, personajul negativ fiind mama vitregă, întruchiparea a răului și corespondent al invidioasei hangițe din „Florița din codru”. Sortită morții din cauza frumuseții, Albă-ca-Zăpada nu este ucisă de vânător, ci lăsată pradă primejdiilor din pădure, tot așa cum și Florița este cruțată de Baba-Cloanța și abandonată în codru. În ambele texte, eroinele găsesc săpare într-o casă: Dacă Florița va locui împreună cu cei doisprezece bandiți cărora le schimbă viața în bine, Albă-ca-Zăpada se va bucura de compania celor șapte pitici.

Portretele celor două însumează toate calitățile fizice și morale ale unei eroine de basm: Florița este harnică, generoasă, onestă și curajoasă, motiv pentru care toți cei din jur o îndrăgesc: „Însă Florița nu s-a speriat, ba chiar s-a apucat să deretice prin casă și să facă mâncare.(…) Bandiții au rămas cu gura căscată, apoi s-au arătat bucuroși să o primească pe Florița în casa lor, iar din acea zi nu s-au mai dus la furat.”. Albă-ca-Zăpada este modestă, harnică, bună şi iubitoare. Pentru adăpostul oferit de pitici, ea le îngrijeşte gospodăria şi face acest lucru cu multă dragoste şi tragere de inimă.

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

În enunțul „Chiar, ce ne-am face? Mi-a venit atunci ideea salvatoare” sunt:

a) doi diftongi.
b) trei diftongi.
c) patru diftongi.
d) cinci diftongi.

Răspunsul corect: c

Cei patru diftongi sunt: ne-am (ea), Mi-a (ia), i-de-ea și sal-va-toa-re (oa)

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care conține doar cuvinte compuse este:

a) „Baba-Cloanța”, „luminiș”.
b) „doisprezece”, „deoarece”.
c) „hangița”, „recreație”.
d) „învățătoare”, „salvatoare”.

Răspunsul corect: b

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sensul structurii subliniate în enunțul „împreună au pus la cale alte blestemății” este:

a) au călătorit.
b) au îndreptat.
c) au planificat.
d) au împiedicat.

Răspunsul corect: c

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:

a) „n-a vrut să meargă decât cu mine de mână”; Cumpăr niște mine de pix.
b) „a refuzat să rămână singură în bancă”; A făcut împrumut la bancă.
c) „unde o căprioară le-a tăiat calea”; Piatra căzută în lac a făcut multe unde.
d) „Fata a mers ce a mers”; Radioul merge întruna de ieri pe același post.

Răspunsul corect: d

5. Selectează, din secvențele următoare, trei adjective aflate la grade de comparație diferite, pe care le vei preciza:  „și-a întrebat din nou oglinda, dar răspunsul a fost același, că Florița este cea mai frumoasă”; „iar învățătoarea, foarte tânără, n-a zis nimic, ne-am zâmbit reciproc”; „ca să-l cheme pe fratele mai mare din clasa a III-a”.

Adjectivul selectat                             Gradul de comparație al adjectivului selectat

cea mai frumoasă                                            superlativ relativ de superioritate

foarte tânără                                                    superlativ absolut de superioritate

mai mare                                                            comparativ de superioritate

6. Alcătuiește un enunț exclamativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de subiect în enunțul „Prima sonerie de recreație nici nu a fost luată în seamă.” să fie atribut.

Cuvântul care are funcție sintactică de subiect: sonerie
Enunțul: Ura, s-a auzit sunetul soneriei!

7. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul acestora: „Copiii din jur m-au acceptat firesc, ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi să le liniez și lor caietele, să șterg cu guma etc.”.

P1: „Copiii din jur m-au acceptat firesc, ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi” – propoziție principală

P2: „să le liniez și lor caietele” – propoziție subordonată completivă directă

P3: „ să șterg cu guma etc.” – propoziție subordonată completivă directă

8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane pe rețelele sociale. Corectează greșelile de orice natură, rescriind enunțul!

„Mi-ar place să nu fi indiferent la valorile din basmele creeate de autorii noștri preferați.”

Varianta corectată:

„Mi-ar plăcea să nu fii indiferent la valorile din basmele create de autorii noștri preferați.”

SUBIECTUL AL II-LEA

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Florița, personajul din
textul 1.

În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:

− precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret fizic etc.);
− numirea a două trăsături morale ale personajului;
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Florița, protagonista întâmplărilor din textul 1, este o fată de o frumusețe rară, căreia viața îi scoate în cale numeroase încercări.

Încă de la început, cititorului i se dezvăluie statutul social al acesteia: o copilă găsită în pădure, îndrăgită pe loc și înfiată de familia unui hangiu. Portretul său moral cuprinde trăsături precum generozitatea, hărnicia, curajul și spiritul dreptății, toate acestea făcând din ea un ideal de frumusețe sufletească. 

Sub aspect fizic, Florița este caracterizată direct de către narator. Frumusețea ei iese în evidență încă de la începutul textului și constituie motivul pentru care invidioasa hangiță îi va pune gând rău: „Frumusețea ei pălea în fața Floriței care, chiar și îmbrăcată în haine de rând, a cucerit pe loc inimile aleșilor oaspeți. Din ziua aceea însă, invidia a început să o roadă pe hangiță, care o punea pe fată la muncile cele mai grele (…)”.

Pe lângă frumusețea neasemuită, Florița surprinde prin calitățile sale morale. Prin mijloacele caracterizării indirecte sunt suprinse, gradat, trăsături precum hărnicia, curajul, dreptatea și spiritul conciliant. Naratorul obiectiv o lasă pe eroină să se dezvăluie, calitățile ei reieșind din fapte, atitudini și comportament: „Însă Florița nu s-a speriat, ba chiar s-a apucat să deretice prin casă și să facă mâncare. (…) Bandiții s-au mirat de curățenia din casă, apoi unul a gustat din friptura de porc, altul din cea de pui și li s-au părut atât de gustoase, încât au început să se bată pe mâncare. — Nu vă mai certați! le-a strigat Florița ieșind din ascunzătoarea ei. Dacă de acum încolo vă purtați frumos și nu mai mergeți la furat, vă voi găti în fiecare zi!”.

Una dintre valorile pe care le admir la Florița este puterea de a nu capitula în fața greutăților. Viața noastră este o suită de urcușuri și de coborâșuri și important este nu de câte ori am căzut, ci dacă am reușit să ne ridicăm după fiecare căzătură. Personal, cred că aceasta este o abilitate importantă a zilelor noastre, iar personajele precum Florița nu pot decât decât să ne inspire.