Rezolvarea testului de antrenament nr. 4 pentru Evaluarea Națională 2022 la Limba și literatura română

Luni, 16 mai 2022, Ministerul Educației a publicat un nou set de teste de antrenament pentru Evaluarea Națională. Baremele de corectare și notare pentru acest set de teste vor fi publicate vineri, 23 mai. Până la publicarea lor, aveți mai jos o sugestie de rezolvare a subiectelor.

A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte/grupuri de cuvinte ce reprezintă indici de spațiu.

Sugestie de răspuns: în gară, pe peron ș.a.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Șeful și Pascu discută cu interes despre

a) aglomerația produsă în gară.
b) numărul prea mare al bagajelor.
c) prețul surprinzător al unei cărți.
d) numărul vagoanelor trenului.

Răspunsul corect: c (prețul surprinzător al unei cărți)

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Persoana căreia Pascu îi aduce un pachet învelit în hârtie albastră este

a) domnișoara Cucu.
b) librarul bucureștean.
c) profesorul Miroiu.
d) soția șefului de gară.

Răspunsul corect: d (soția șefului de gară)

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Pentru avertizare, primele trenuri circulau având în față

a) o căruță special construită.
b) o locomotivă britanică.
c) un călăreț cu steag.
d) un vagon-rezervor.

Răspunsul corect: c (un călăreț cu steag)

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

6. Rescrie fragmentul următor, transformând vorbirea directă în vorbire indirectă.

PASCU (tainic): Dom’le șef! Ce crezi dumneata că e în pachetul ăsta?
ŞEFUL: Păi ce să fie? O carte.

Răspuns: Pascu îl întreabă pe șeful de gară despre ce crede el că se află în acel pachet. Șeful de gară îi răspunde că în pachet se află o carte.

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență din fiecare text.

Sugestie de răspuns: Unul dintre elementele de conținut comune celor două texte îl reprezintă prezența trenului. În primul text, trenul este vehiculul care face posibilă întâlnirea dintre Pascu, șeful de gară și profesorul Miroiu, prilej cu care cei doi primesc pachetele așteptate. În cel de-al doilea text este realizat un scurt istoric al apariției trenului în țara noastră: Când au apărut primele trenuri la noi? De unde erau importate? Care erau primele trasee? Ce oraşe legau? sunt doar câteva dintre întrebările care își găsesc răspuns în interviul consemnat de Simona Suciu.

8. Crezi că este important să cunoști istoria căilor ferate? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2.

Consider că este important să cunoaștem istoria căilor ferate, deoarece ea reprezintă o mică parte din istoria țării noastre. Citind interviul consemnat de Simona Suciu, putem afla numeroase detalii interesante despre începuturile transportului feroviar în țara noastră: care a fost prima linie ferată română, cu ce viteză circulau trenurile, de unde erau importate primele garnituri feroviare, cine a fost primul român care a călătorit cu trenul și multe alte lucruri cu adevărat surprinzătoare.

Apoi, cred că este important să ne cunoaștem trecutul, pentru a putea să înțelegem prezentul și, astfel, să ne proiectăm viitorul. De pildă, ce ar mai fi lumea schițelor lui Caragiale fără tren și cum am putea înțelege noi, cei de azi, condițiile acelor vremuri, dacă nu ar exista consemnările istoricilor? Trenul – fie luxos, ca odinioară, fie sărăcios – face parte din istoria noastră, i-a inspirat pe mulți dintre scriitori și i-a apropiat pe oameni, conectând lumea.

9. Asociază fragmentul din „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Sugestie de rezolvare:

Lectura fragmentului din „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian mi-a amintit de un alt text în care este evidențiată cartea, ca valoare sau ca obiect cultural. Este vorba despre „Vrem să vă dăruim câte o fereastră” de Matei Vișniec.

În fragmentul din „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, interesul tuturor gravitează în jurul unui obiect „misterios”, pentru care destinatarul, profesorul Miroiu, plătise o sumă considerabilă. Scoasă din pachet și răsfoită cu nesaț de proaspătul posesor, cartea exercită o fascinație aparte și asupra celor doi bărbați care asistă la scenă. În timp ce în mintea lui Pascu și a șefului de gară se țes adevărate intrigi alimentate de faptul că volumul costase douăzeci și două de mii de lei, profesorul Miroiu pare că vrea să găsească între paginile cărții „un anumit lucru”, ceva ascuns, dar deosebit de valoros.

Fascinația cărții este prezentă și în textul „Vrem să vă dăruim câte o fereastră” de Matei Vișniec. Trei prieteni – Doinița, Eliza și Radu – povestesc publicului felul în care au ajuns să rătăcească printre rafturile bibliotecii orășenești, în căutare de muzică, jocuri și conținut multimedia. Din curiozitate însă, deschid câte o carte și constată că pot evada, că pot călători în locuri noi, că pot trăi ceea ce trăiesc personajele: „parcă ni s-a aprins o veioză în creier”.

Căci, într-adevăr, cuvintele au puterea de a crea lumi noi și de a ne purta în locuri pe care unii dintre noi doar ni le putem imagina!

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Conțin diftong ambele cuvinte din seria:

a) „aude”, „feroviare”.
b) „avionul”, „înființat”.
c) „criteriul”, „douăzeci”.
d) „noutăți”, „stiloul”.

Răspunsul corect: c (cri-te-riul, do-uă-zeci)

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care conține doar cuvinte derivate este:

a) „călătorie”, „românească”.
b) „căruța”, „normală”.
c) „desface”, „dumneata”.
d) „treime”, „deoarece”.

Răspunsul corect: a (călătorie, românească)

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sensul structurii subliniate în enunțul „Oamenii de rând în niciun caz nu-şi permiteau” este:

a) amabili.
b) disciplinați.
c) excepționali.
d) obișnuiți.

Răspunsul corect: d (obișnuiți)

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Există o relație de paronimie între ambele cuvinte subliniate în enunțurile din seria:

a) „Ce se mai aude în capitală?”; Legea are importanță capitală.
b) „Dar ce fel de carte?”; A primit carte de identitate.
c) „Să meargă cu trenul”; Roșul nu merge cu verdele.
d) „Scoate din valiză un pachet”; În casă avea un parchet de lemn.

Răspunsul corect: d (pachet – parchet)

5. Selectează, din fragmentul următor, trei feluri de pronume, pe care le vei preciza:

„ŞEFUL: E în târg. Adineauri a plecat.
PASCU: Aveam o vorbă cu dumneaei. I-am adus tot ce mi-a spus.
ŞEFUL: Intră, intră.
(Pascu-şi lasă o parte din valize afară şi intră înăuntru cu una singură.)”

Mai jos am extras toate pronumele din text:

• dumneaei – pronume personal de politețe
• i (i-am adus) – pronume personal
• tot – pronume nehotărât
• ce – pronume relativ
• –și (Pascu-și lasă) – pronume reflexiv

6. Alcătuiește un enunț negativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de subiect în enunțul „Câte muzee legate de trenuri există în România?” să fie atribut.

Cuvântul care are funcție sintactică de subiect: muzee (cine există?)

Enunțul: Vizitarea muzeelor nu este una dintre pasiunile mele.

7. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul acestora: „Nu am călătorit niciodată cu avionul, dar pot spune că în tren mi-am petrecut o treime din viaţă.”.

• P1 – „Nu am călătorit niciodată cu avionul” – propoziție principală
• P2 – „dar pot spune” – propoziție principală, coordonată cu P1 prin conjuncția coordonatoare adversativă „dar”
• P3 – că în tren mi-am petrecut o parte din viață” – propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare „că” (ce pot spune? R: că în tren….)

8. Încercuiește forma corectă a cuvintelor din mesajul următor, reprezentând întrebările adresate unui prieten.

— Crezi, dragă Andrei, că în Mai/mai ar fi bine să călătorim vreo/vre-o săptămână sau mai mult, cam cinsprezece/cincisprezece zile, cu aceste avioane a/ale companiei britanice? Știi/ști că au trasee/traseie răspândite în lume?

SUBIECTUL AL II-LEA

Imaginează-ți că ai fost în vacanță, într-o călătorie cu trenul. Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din acea călătorie, incluzând o secvență dialogată, de minimum patru replici, și una descriptivă, de minimum 30 de cuvinte.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Un șuierat prelung. O smucitură care ne-a făcut pe toți să îmbrățișăm, fără voie, scaunul din față. Câteva zeci de suflete rămase cocoțate pe sprânceana unui deal, în mijlocul pustietății. Un mecanic de locomotivă prea sigur pe el, temeri, neliniște, o prăpastie ce se căsca în stânga și în dreapta noastră. Dar cum a început totul?

Cred că era sfârșitul lui august – nu-mi mai amintesc bine – când alor mei le-a venit ideea de a petrece câteva zile la munte. Cred și eu; după o săptămână de arșiță la mare, merge de minune un sejur în aerul ozonat al crestelor. Așa că, într-o dimineață, iată-ne pe toți trei așteptând disciplinați la casa de bilete a celebrului tren Mocănița. Cerul era senin și limpede precum cristalul, iar liniștea dimineții nu era tulburată decât de trilurile păsărilor multicolore. În zare se desenau crestele gri-albăstrii ale munților, iar până la ei se întindea un covor verde de catifea. Pe acolo, printre cocoașele dealurilor și prin sălbăticia codrilor, urma să se aibă loc aventura noastră.

Era însă mult prea multă liniște și parcă prea mergea totul perfect, ca să nu se întâmple ceva. Să ne-nțelegem: Nu sunt genul care să cobească, dar chiar am reputație de ghinionist. Adică sunt sigur că, dacă mâine ar ploua cu supă, eu aș ține în mână o furculiță. Pur și simplu simțeam că urmează să se întâmple ceva.

 – Nu mai cobi, Luca! mi-a zis tata, neputându-și stăpâni un râs. Nu are ce să ni se întâmple.

– Bine, tată, dar de unde știi tu că piesa asta de muzeu mai poate urca atât și că ne va aduce înapoi după patru ore? Pe bune, patru ore?!

– Nu e piesă de muzeu, Luca; e un trenuleț sprinten, care încă funcționează după atâția ani. Vezi tu, nu se făceau lucruri chiar atât de rele pe vremuri…

– O avea cărbuni suficienți? am mai întrebat eu, moment în care în jur am auzit hohote de râs.

– Da, fiule, mi-a răspuns de alături un bătrân blând, cu barba lungă și albă. Merge cu motorină și are suficientă. Nu-ți face griji.

Într-adevăr, îndrăznețul trenuleț începu să cutreiere sprinten Valea Vaserului, urcând domol și coborând în viteză prin oceanul de verdeață. Tocmai când începusem să mă obișnuiesc, iar călătorii se pierduseră deja în farmecul priveliștii, o smucitură scurtă ne-a trezit pe toți din beția frumosului. Am crezut că se rup șinele de la frâna puternică, iar o teamă grozavă mi s-a cuibărit în suflet.

Trenul nostru era acum cocoțat pe culmea unui deal și nu se mai mișca deloc. După zeci de secunde de tăcere, care mie unuia mi s-au părut minute, vocea mecanicului a risipit toată îngrijorarea:

– Stimați călători, ne aflăm pe culmea cea mai înaltă a traseului. Aici vom rămâne zece minute, pentru a putea permite trenului care coboară să intre pe linia lui. Sunteți pe „acoperișul Văii Vaserului”. Bucurați-vă de peisaj!

Ah, și vă rog să mă iertați că am frânat atât de brusc, dar Mocănița noastră e destul de bătrână și cred că aceasta este ultima călătorie a ei cu vechiul sistem de frânare! De mâine, la doctorul de Mocănițe cu ea!…