Evaluare NaționalăTeste de antrenament

Simularea Evaluării Naționale la Limba și literatura română 2024 – rezolvarea subiectelor

Luni, 5 februarie 2024, elevii de clasa a VIII-a au susținut simularea Evaluării Naționale la Limba și literatura română. Baremul de notare va fi publicat de Ministerul Educației la ora 15:00. Până atunci, să parcurgem împreună o variantă de rezolvare a subiectelor.

Simularea Evaluării Naționale la Limba și literatura română 2024 – rezolvarea subiectelor:

Subiectul I.

A.

1. Notează, din textul 1, denumirea a două obiecte din interiorul casei lui Octavian.

Variantă de răspuns: fotografiile și covoarele.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Zmeu primește ca jucărie

  • a) două castroane.
  • b) niște oase de pluș.
  • c) o cutie de carton.
  • d) un ghem din șosete.

Răspunsul corect: d) – un ghem din șosete.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Când Exa este adusă prima dată acasă, Bope se arată

  • a) curioasă.
  • b) duşmănoasă.
  • c) indiferentă.
  • d) prietenoasă.

Răspunsul corect: b) duşmănoasă.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Exa străbate strada

  • a) cu mişcări previzibile şi lente.
  • b) cu timiditatea unui arici speriat.
  • c) foarte liniştită, fără nicio grabă.
  • d) mişcându-se brusc, în zigzag.

Răspunsul corect: d) mişcându-se brusc, în zigzag.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunţ pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazandu-te pe informațiile din cele două texte.

6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Sada, identificată în fragmentul de mai jos, şi mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:

„-Ce-i, mamă? întrebă ea şoptit, descoperind fetița. Ti-e rău?

– Plânge Zmeu, răspunse tot în șoaptă Cornelia.

– Aşa fac ei, mamă, când sunt mici. Toți fac aşa. Hai să te culci la loc.

– Să-l băgăm în casă, propuse fetița.

– În casă? ezitase Sada, privind spre muntele acoperit cu plapuma.

Pentru că nu putuse culca fata cu niciun chip, Sada îşi acoperise umerii cu un sal, ieşise afară, cotrobăise îndelung cu mâna prin cotețul prea mare, pentru că Zmeu se speriase și se ascunsese într-un colţ, și-l trăsese afară de o ureche.”

Variantă de răspuns:

Din fragmentul propus se desprinde, prin mijloacele caracterizării indirecte, grija Sadei față de fiica sa, Cornelia. Trezită în toiul nopții, mama își urmează copila afară, de unde îl ia pe cățelușul speriat și îl aduce în casă. Atitudinea și felul de a vorbi – „Ce-i mamă? Ți-e rău?” -, precum și acțiunile sale relevă afecțiunea maternală a Sadei.

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conţinut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

Variantă de răspuns:

Un element comun celor două texte îl constituie grija oamenilor față de animale. În textul A, Octavian acceptă să primească în casă o pisică, asta deși avea să își petreacă următorii ani „strănutând și frecându-și din când în când ochii”.

În textul B, naratorul o adoptă pe cățelușa Exa, deși avea deja acasă o pisică: „Pe Exa mi-au dat-o niște prieteni care s-au trezit cu ea într-o dimineață în fața porții. Au vrut s-o ia la ei, dar cum aveau deja doi câini, n-a fost chip.”.

8. Crezi că există mai multe feluri de a descifra lumea în care trăim? Motivează-ţi răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2.

Consider că există mai multe moduri de a descifra lumea în care trăim. Dacă oamenii reușesc să o descopere cu ajutorul lecturii, al experiențelor personale și al interacțiunilor sociale, animalele descoperă universul înconjurător prin intermediul simțurilor.

De exemplu, în textul 2, cățelușa Exa descifrează tainele lumii prin miros: „De cum deschid poarta, Exa își proptește nasul în pământ și o ia din loc, cu mine cu tot. (…) Exa citește marele tom de mirosuri al străzii.”.

Ea este asemănată cu cercetătorii care scanează terenul cu detectorul de metale, scopul fiind același: descoperirea unui lucru sau al unui sens nou.

Curând, naratorul va realiza că nu doar câinii sunt „cititori”. Observând-o într-o bună zi în curte, el descoperă că Bope „se mișca cu grija unui expert care răsfoiește, cu mănuși în mâini, un manuscris prețios și delicat.”

9. Asociază fragmentul din opera literară „În umbra ei” de Simona Antonescu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Lectura fragmentului din opera literară „În umbra ei” mă duce cu gândul la romanul „Războiul care mi-a salvat viața” de Kimberly Brubaker Bradley, în care este evidențiat atașamentul copiilor față de animale.

În textul 1, Cornelia se atașează de Zmeu, un cățel maidanez pe care mama ei îl găsise prin vecini. Curând, fetița și cățelul vor fi nedespărțiți. Grija ei față de prietenul necuvântător se manifestă print-un evantai de gesturi afectuoase: Cornelia îi descoperă împrejurimile, iar plânsul lui dintr-o noapte o face să își piardă somnul. În cele din urmă, își determină mama să îl primească în casă pe cățel, fie și numai pentru câteva zile.

În romanul „Războiul care mi-a salvat viața” de Kimberly Brubaker Bradley, Ada „se vindecă” de traumele trecutului printr-o binefăcătoare prietenie cu Untișor, căluțul abandonat de pe proprietatea doamnei Smith. Legătura dintre cei doi va fi ca o simbioză: Untișor va primi toată grija fetei, care îl va hrăni și îl va țesăla, în timp ce animalul îi va reda Adei curajul și încrederea în forțele proprii.

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. În enunțul „în cea de-a treia, pe când Sada încălzea talpa de călcat rufe pe marginea plitei, cu un munte de cearsafuri şi cămăși culese de pe culme alături, fetița o privi cu seriozitate.” există:

  • a) patru diftongi şi două hiaturi.
  • b) cinci diftongi şi un hiat.
  • c) şase diftongi şi două hiaturi.
  • d) şapte diftongi şi un hiat.

Răspunsul corect:

  • b) cinci diftongi şi un hiat.

Diftongi: „de-a”, „treia”, „încălzea”, „marginea”, „plitei”

Hiat: se-rio-zi-ta-te

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Seria care cuprinde doar cuvinte derivate cu sufix diminutival este:

  • a) „acasă”, „dinspre”.
  • b) „blândețe”, „pisoi”.
  • c) „fetița”, „încetișor”.
  • d) „găinilor”, „glasul”.

Răspunsul corect: c) „fetița”, „încetișor”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvintele subliniate în enunțurile: „Pentru Bope strada e oricum împărăţia ei” și „Bope încerca să descifreze textul grădinii cu o lentoare pe care Exa n-ar înțelege-o niciodată.” sunt utilizate, în ordine, cu:

  • a) sens figurat, sens figurat.
  • b) sens figurat, sens propriu.
  • c) sens propriu, sens figurat.
  • d) sens propriu, sens propriu.

Răspunsul corect: c) sens propriu, sens figurat.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Sensul secvenței subliniate în enunțul „Bunica Simina a avut odată o iapă pe care o chema Zmeoaica, mi-a povestit despre ea că era jute ca vântul și foarte deşteaptă” este:

  • a) înceată.
  • b) liniştită.
  • c) rapidă.
  • d) picantă.

Răspunsul corect: c) rapidă.

5. Scrie forma de perfect simplu a verbelor aflate la timpul mai-mult-ca-perfect din fragmentul următor, păstrând numărul şi persoana: „Sada, nu putem aduce mât, spusese Octavian seara, atunci când se întorsese acasă și primise vestea.”

Verbul la timpul mai-mult-ca-perfect: spusese, se întorsese, primise.

Verbul la timpul perfect simplu; spuse, se întoarse, primi.

6. Alcătuiește un enunţ asertiv, în care pronumele demonstrativ de apropiere „aceasta” să aibă funcția sintactică de subiect (1), şi un enunț imperativ, în care adverbul de mod „bine” să fie la gradul superlativ absolut de superioritate (2).

(1) Aceasta făcu de îndată cale întoarsă.

(2) Străduiți-vă a învăța foarte bine!

7. Construieşte câte o frază în care propoziția „cum pudrez eu plăcintele” să fie (1) propoziție subordonată completivă directă și (2) propoziție subordonată atributivă.

(1) Voia a ști ¹/ cum pudrez eu plăcintele.²/

(2) Întrebarea ¹/ cum pudrez eu plăcintele ²/ o preocupa.¹/

8. Transcrie, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunţ, reprezentând mesajul organizatorului unei expoziții.

Bineînţeles că, dacă voi ați reusi să faceți câteva fotografii cu nişte delfini albaștri care înoată în mare, veți putea participa la deschiderea expoziției dedicate, anul acesta, ființelor necuvântătoare.


Subiectul al II-lea

Scrie, în 100-150 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:  conținutul rezumatului – 12 puncte; redactarea rezumatului – 8 puncte (coerenţa textului – 1 punct, claritatea exprimării ideilor – 1 punct proprietatea termenilor folosiți – 1 punct, corectitudinea gramaticală – 1 punct, ortografia – 1 punct, respectarea normelor de punctuație 1 punct, lizibilitatea – 1 punct, încadrarea în limita de cuvinte – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 100 de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.


Sugestie de rezolvare:

Într-o zi, în curtea familiei apare un cățel maidanez, pe care mama Corneliei, Sada, îl găsise prin vecini. În timp ce tatăl fetei, Octavian, este plecat de acasă, cele două îl deparazitează pe câine, după care Cornelia îl plimbă tot restul zilei prin împrejurimi. 

După un timp, cățelul primește numele Zmeu, iar Octavian îi construiește un coteț mare, care să îi fie potrivit și atunci când va crește. Înăuntru îi strecoară câteva obiecte, printre care un preș care să-i țină de cald, castroane pentru apă și hrană și un ghem în loc de jucărie.

Noaptea, cățelul schelălăie în coteț, iar Corneliei i se face milă de el. Sensibilizată, merge în camera părinților și îi cere ajutorul mamei, iar Sada nu o poate refuza. În miez de noapte, femeia merge afară și îl ia pe Zmeu din coteț, adăpostindu-l apoi în casă, într-o cutie de carton.

După câteva zile, Cornelia propune ca familia să adopte o pisică, dar ideea nu îl încântă deloc pe tatăl ei, care este alergic. În ciuda împotrivirii lui Octavian, în curte apare o mâță găsită tot de Sada prin vecini.

Spre a-i răsplăti concesia făcută, fetița îi oferă tatălui posibilitatea de a alege singur numele pisicii.

Cosmin Șontică

Spune-mi despre ce crezi că ar mai trebui să scriu aici! 0725.225.335 | [email protected]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *