Rezolvarea subiectelor de la simularea Evaluării Naționale la Limba și literatura română 2023

Dragi copii, 

Mai jos voi încerca să vă ofer o variantă de rezolvare a subiectelor de astăzi. Până la apariția baremelor de corectare, vă puteți face o idee despre cum s-ar fi putut rezolva cerințele.

Sper să vă ajute!

Subiectul I – 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

„Examenele de sfârşit de an fuseseră fixate mai devreme […]. Orele de studiu se înmulţiră. Deşi în copilărie timpul e de zece ori mai dens decât la maturitate, programul a trebuit totuşi să fie mai intensiv. O zi de vară, când ai între doisprezece şi cincisprezece ani cum aveau Silvia şi cei doi băieţi, poate să înceapă la ora şase dimineaţa şi să se sfârşească abia la nouă sau zece seara. E adevărat că seara picau de somn şi de oboseală. Dar, în răstimpul acestei lungi zile, aveau timp pentru tot şi toate: călăreau patru ore, studiau (singuri sau cu domnişoara Stela) alte patru sau cinci ore şi tot le mai rămânea timp pentru o baie în lac, o goană prin pădure, o trântă pe iarbă sau o vizită în parc. […]

Ultimul eveniment dinainte de examene fu apariţia acelei păsări miraculoase. Lucian o descoperi într-o seară. […] Se întoarse în fugă, ca să-i cheme pe Silvia şi pe Roland.

— Veniţi, le spuse, aşa ceva nu s-a mai văzut: o imensă pasăre roz. Roz ca un trandafir, roz ca o tartă de fragi şi zmeură, roz ca obrazul Silviei când scrie scrisori…

Merseră cu toţii. Şi văzură. Într-un luminiş, sub sălcii, foarte aproape de păpuriş şi apă, aproape vertical, cu ciocul său imens pe piept, obosit şi nemişcat… un pelican. Părea că doarme. Era un pelican adevărat, asta o spunea chiar şi baci Simion, care ştia mai totul despre păsările de apă. „Dar ce caută aici?” se întrebară copiii. Doar toată lumea ştie că pelicanii sunt păsări ale Deltei. Şi Delta e foarte departe… […]

Peste trei zile, într-o seară, în sfârşit, se ridică iar în sus. Cu greu, foarte cu greu. În locul de unde decolase, rămaseră ca amintire câteva pene pe care Silvia le adună şi le făcu buchet. […]

Cu cele câteva pene roz se termină şi visul roz de pe marginea lacului. […]

În timpul examenelor, copiii au fost găzduiţi la familia Eneea şi Lili Giurcă, întrucât lucrau aproape de colegiu. Totul a decurs conform aşteptărilor. Profesorii de la colegiu avură răbdarea de a-i examina îndelung pe cei doi băieţi care erau în clasa a patra. Au strălucit la română şi latină […]. La matematici „a mers” – nu grozav, totuşi, destul de onorabil. Restul materiilor li s-a părut o simplă formalitate: copiii ştiau carte, scriau corect […].

Silvia îşi trecu examenele de clasa întâi de liceu la „Domniţa Ileana”. Povesti la română despre lacul codrilor albaştri şi nuferii galbeni, povesti la istorie despre bătălia de la Thermopile, povesti la matematici despre aducerea la acelaşi numitor şi despre calculul suprafeţelor trapezului, povesti la geografie, cu zeci de exemple din vasta ei experienţă, care e deosebirea dintre un pârâu, un râu şi un fluviu, dintre o baltă, un iezer şi un lac, dintre o insulă, o peninsulă şi un istm. Se terminase examenul, ea continua să le povestească doamnelor profesoare cine este Tama, cum de e măgarul Gary un mare filosof şi actor şi cât e de deştept dacă ştii să-l întrebi în limba lui. Le explică de ce nu le place cailor mirosul de usturoi, ce a păţit vidra care a dorit să aibă ochi albaştri, cum e în pădure când plouă şi care e adevărul despre puii de cuc. […] A primit nota zece pe linie.

Ar fi urmat vacanţa. Divina vacanţă în pădure, cu cai, nu departe de un lac fermecat. Ce putea fi mai frumos? Cărţile de aventuri îi aşteptau: trecuseră de vârsta şi problemele lui Huckleberry Finn, acum urmau cele ale lui Ionuţ Jder, d’Artagnan, David Copperfield. Îi aşteptau romanul-fluviu „Tarzan” (scris de un lord englez al cărui nume nu se putea pronunţa nicicum), „Omul invizibil”, „Gulliver în Ţara Uriaşilor”. Dar şi „Baltagul”, „La Medeleni”, „Fram, ursul polar”.

Ion D. Sîrbu, Dansul ursului

Textul 2 

„O probă deosebit de dificilă a fost cea de-a 15-a a concursului hipic de la Varşovia, la care eram înscrişi din oficiu – pentru „Premiul Învingătorilor” – primii trei clasaţi în probele disputate anterior, astfel că la start s-au prezentat cei mai buni călăreţi şi cai care evoluaseră pe parcursul a 12 zile de concurs.

Dintre români au concurat doar doi călăreţi: Toma Tudoran cu calul Rayon de Soleil şi subsemnatul. De partea cealaltă erau majoritatea aşilor germani, francezi şi polonezi.

Lupta se anunţa foarte grea, mai ales că ploua neîntrerupt de cinci zile. Terenul de concurs şi cel de încălzire se transformaseră într-o mlaştină în care picioarele cailor se afundau până peste glezne, iar noroiul lăptos ne stropea, împroşcând totul în jur.

Ajuns la teren, eram convins că juriul concursului va interzice disputarea unei probe atât de grele pe o asemenea pistă desfundată şi pe o ploaie care nu mai contenea.

Călăreţii şi caii stăteau zgribuliţi, care pe unde putea, şi nimeni nu mai era dispus să încalece pe o astfel de vreme.

Deoarece regulamentul nu permitea întreruperea concursului, s-a anunţat la megafoane că, după o prealabilă recunoaştere a parcursului de către participanţi, proba se va disputa în orice condiţii. Nimănui nu-i venea să creadă, dar hotărârea era luată, ceea ce i-a determinat pe mulţi dintre concurenţi să nu participe. […]

Proba începuse şi deja câţiva călăreţi alergaseră, printre ei aflându-se şi Toma Tudoran, care, după un parcurs executat într-un timp excelent şi având doar o dărâmare, avea să se claseze pe locul al treilea (!).

Îmi mai rămăseseră numai zece minute pentru a-mi pregăti calul şi, deşi nu se mai vedea iarba, totulfiind acoperit de apă, […] eram gata de luptă cu… ploaia, noroiul şi obstacolele.

Faptul că, până să intru în concurs, niciun concurent nu terminase proba cu zero puncte penalizare m-a ambiţionat să fac totul spre a realiza ceea ce nimeni nu reuşise până atunci.

Nu cred ca în cei 650 de metri ai parcursului să fi respirat și eu, şi Jolka mai mult de cinci-şase ori în viteza în care am alergat. Cu un simţ extraordinar al obstacolului, Jolka prindea bătăi excelente, strângea picioarele, îşi arcuia şira spinării şi gâtul în timpul săriturilor cum nu m-aş fi aşteptat. În paranteză fie spus, din cauza greutăţii lui, calul se teme de căzăturile care i-ar provoca neplăceri şi, de aceea, pe terenurile alunecoase aleargă şi sare mult mai atent. Spiritul lui de conservare se manifestă cu atât mai puternic, cu cât condiţiile în care este pus să parcurgă un traseu cu obstacole sunt mai grele. De fapt, majoritatea accidentelor pe care le fac caii se produc nu la obstacolele mari, ci la cele mai mici, la care atenţia este mai redusă; de aceea, când un cal a ajuns să participe pe obstacole de categoria grea (1,50 –1,60 metri), nu este recomandabil să fie pus în situația de a mai sări în probele de categorii inferioare.

Revenind la cursa Jolkăi în „Premiul Învingătorilor”, trebuie să spun că în zborul ei peste obstacole nu a atins niciunul, ceea ce m-a plasat până în acel moment pe primul loc. Vă închipuiţi prin ce emoţii am trecut în continuare, când urmăream din tribună evoluțiile celor care alergau după mine…“

Felix Țopescu, 30 de ani în șa

A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al culorilor. 

Răspuns: roz, albaștri

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Disciplinele de examen la care băieții au cele mai bune rezultate sunt

a) istoria și geografia.

b) matematica și istoria.

c) româna și latina.

d) româna și matematica.

Răspuns: c) româna și latina.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Școala unde Silvia își susține examenul este

a) „D’Artagnan”.

b) „David Copperfield”.

c) „Domnița Ileana”.

d) „Huckleberry Finn”.

Răspuns: c) „Domnița Ileana”.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

La concursul de la Varșovia, Toma Tudoran și calul Rayon de Soleil se clasează pe locul

a) întâi.

b) al treilea.

c) al12-lea.

d) al 15-lea.

Răspuns: b) al treilea.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte 

Textul 1

• Deși studiau pentru examene, copiii aveau și timp de joacă. – ADEVĂRAT
• Lucian vede, într-un luminiș, un pelican. – ADEVĂRAT
• Plecarea în Deltă este ultimul eveniment la care participă copiii înainte de examen. FALS

Textul 2

• Concursul de la Varșovia a fost anulat din cauza vremii ploioase. – FALS
• Caii se accidentează mai ușor la obstacolele mici. – ADEVĂRAT
• Felix Țopescu era sigur de victorie, de îndată ce a finalizat cursa. – FALS

6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Silvia, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență:

povesti la geografie, cu zeci de exemple din vasta ei experienţă, care e deosebirea dintre un pârâu, un râu şi un fluviu, dintre o baltă, un iezer şi un lac, dintre o insulă, o peninsulă şi un istm. Se terminase examenul, ea continua să le povestească doamnelor profesoare cine este Tama, cum de e măgarul Gary un mare filosof şi actor şi cât e de deştept dacă ştii să-l întrebi în limba lui. Le explică de ce nu le place cailor mirosul de usturoi, ce a păţit vidra care a dorit să aibă ochi albaştri, cum e în pădure când plouă şi care e adevărul despre puii de cuc. […] A primit nota zece pe linie.”.

Răspuns posibil: Din fragmentul propus reiese, prin caracterizare indirectă, inteligența Silviei, care îi impresionează pe examinatori cu vastele sale cunoștințe. Pentru expunerea sa, fata primește zece pe linie, ca o confirmare a pregătirii sale ireproșabile.

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

Răspuns posibil:

Un element comun celor două texte îl reprezintă ideea de competiție, ca mijloc de a promova sau de a recunoaște excelența într-un anumit domeniu.

În textul 1, competiția îmbracă forma examenelor pe care elevii trebuie să le promoveze: „Silvia îşi trecu examenele de clasa întâi de liceu la „Domniţa Ileana”. În textul lui Felix Țopescu, întrecerea este mult mai dură, deoarece concurenții luptă pentru clasarea pe primele poziții. Pe o vreme deloc prielnică echitației, „Toma Tudoran (…) avea să se claseze pe locul al treilea”, în timp ce personajul-narator cucerește titlul de campion.

8. Crezi că, în condiții dificile, e mai bine să continui sau să renunți la o competiție? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2.

Răspuns posibil:

Consider că, în anumite situații, poate fi mai înțelept să renunți la o competiție, dacă participarea ta ar însemna să-ți pui în pericol sănătatea. Există însă și situații în care perseverența și curajul pot face diferența, așa cum se întâmplă în cazul competiției de la Varșovia. Atunci, pe o vreme extremă, Felix Țopescu decide să intre în cursa hipică.

Nu toți competitorii au acest curaj, unii dintre ei hotărând să se retragă după decizia juriului de a continua concursul: „Nimănui nu-i venea să creadă, dar hotărârea era luată, ceea ce i-a determinat pe mulţi dintre concurenţi să nu participe.”

Intrat în cursă, românul este „gata de luptă cu… ploaia, noroiul şi obstacolele”, asta deși „deşi nu se mai vedea iarba, totul fiind acoperit de apă”. Întrecerea nu este însă lipsită de riscuri, dat fiind terenul alunecos pe care trebuie să alerge Jolka. În cele din urmă, decizia de a intra în concurs se dovedește a fi una inspirată: după cei 650 de metri, Felix Țopescu încheie cursa cu zero greșeli.

9. Asociază fragmentul din Dansul ursului de Ion D. Sîrbu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Sugestie de răspuns:

Lectura fragmentului propus mă duce la gândul un alt text în care apare valoarea educației prin lectură. Este vorba despre „Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade.

În fragmentul din „Dansul ursului” de Ion D. Sîrbu, cei trei copii găsesc echilibrul perfect între joacă și învățătură. În zilele lungi de vară, Silvia, Lucian și Roland găsesc timp „pentru tot şi toate: călăreau patru ore, studiau (singuri sau cu domnişoara Stela) alte patru sau cinci ore şi tot le mai rămânea timp pentru o baie în lac, o goană prin pădure, o trântă pe iarbă sau o vizită în parc.”. Acest lucru le asigură succesul la examene, iar Silvia excelează în fața comisiei de examen: „A primit nota zece pe linie.”.

În „Romanul adolescentului miop”, de Mircea Eliade, naratorul reușește să promoveze examenele grație cunoștințelor dobândite prin lectură, căci „ cărțile te silesc să-ţi pierzi inteligent timpul”. Înainte de proba de limba și literatura română, elevii sunt copleșiți de emoția examenului, în timp ce naratorul pășește înăuntru sigur pe el și răspunde corect la toate întrebările.

Lectura este, așadar, una dintre cele mai importante activități intelectuale, prin care omul își poate desăvârși educația și consolida cultura generală.

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Conțin diftong ambele cuvinte din seria:

a) „aveau”, „studiu”.

b) „categoria”, „ciocul”.

c) „noroiul”, „evoluțiile”.

d) „seara”, „aproape”.

Răspuns corect: d) „seara”, „aproape”

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Există doar cuvinte derivate în seria:

a) „copilărie”, „lăptos”.

b) „descoperi”, „doisprezece”.

c) „despre”, „devreme”.

d) „ursului”, „greutății”.

Răspuns corect: a) „copilărie”, „lăptos”

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sinonimele cuvintelor subliniate în fragmentul „niciun concurent nu terminase proba cu zero puncte penalizare” sunt, în ordine:

a) adversar, nu începuse.

b) câștigător, nu absolvise.

c) competitor, nu încheiase.

d) prieten, nu finalizase.

Răspuns corect: c) competitor, nu încheiase.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:

a) „mai rămânea timp pentru o baie în lac”; Meșterul trebuie să pună faianța în baie.

b) „ cai care evoluaseră pe parcursul a 12 zile”; Profesorii îi evaluaseră pe elevii școlii.

c) „Restul materiilor li s-a părut o simplă formalitate”; „O probă deosebit de dificilă”.

d) „un parcurs executat într-un timp excelent”; „este pus să parcurgă un traseu cu obstacole”.

Răspuns corect: a) „mai rămânea timp pentru o baie în lac”; Meșterul trebuie să pună faianța în baie.

5. Selectează, din secvențele următoare, trei verbe aflate la timpuri diferite ale modului indicativ, pe care le vei preciza:

„Doar toată lumea ştie că pelicanii sunt păsări ale Deltei.” și „Totul a decurs conform aşteptărilor. Profesorii de la colegiu avură răbdarea de a-i examina îndelung pe cei doi băieţi care erau în clasa a patra”.

Verbele la modul indicativ sunt următoarele:

• știe, sunt – prezent;
• a decurs – perfect compus;
• avură – perfect simplu
• erau – imperfect

6. Alcătuiește un enunț imperativ, în care substantivul „pădure” să fie în cazul dativ (1) și un enunț asertiv în care adjectivul „puternic” să fie nume predicativ (2).

(1) Acordați-i pădurii respectul cuvenit!

(2) În larg, curentul era puternic.

7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza: „Ajuns la teren, eram convins /¹ că juriul concursului va interzice disputarea unei probe atât de grele pe o asemenea pistă desfundată şi pe o ploaie /²care nu mai contenea.”/³, precizând felul acestora. 

Am subliniat predicatele și am scris cu roșu elementele de relație, cupă care am delimitat fraza. Iată ce propoziții am obținut:

P1: „Ajuns la teren, eram convins” – propoziție principală

P2: „că juriul concursului va interzice disputarea unei probe atât de grele pe o asemenea pistă desfundată şi pe o ploaie” – propoziție subordonată completivă prepozițională (de ce/de cine convins?)

P3: „care nu mai contenea.” propoziție subordonată atributivă (ce fel de ploaie?)

8. Completează enunțul următor cu formele corecte, reprezentând mesajul unui antrenor, adresat unui membru al echipei sale.

Ca ________ (a fi, conjunctiv, prezent, formă negativă, persoana a II-a, singular) supărat și pentru a nu face _______ (adjectiv pronominal demonstrativ de identitate) greșeli la următoarea competiție, ___ (membru, cazul nominativ, plural, articulat hotărât) echipei ar dori să revezi _______________ (ultim) minute din înregistrarea cursei _______ (întrerupt) din cauza ______ (ploaie, cazul genitiv, singular).

Rezolvare:

Ca să nu fii supărat și pentru a nu face aceleași greșeli la următoarea competiție, membrii echipei ar dori să revezi ultimele minute din înregistrarea cursei întrerupte din cauza ploii.

Subiectul al II-lea – 20 de puncte

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:

• conținutul rezumatului – 12 puncte;

• redactarea rezumatului – 8 puncte (coerența textului–1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct; încadrarea în limita de cuvinte – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus“.