Evaluare NaționalăTeste de antrenament

Simulare Evaluare Națională 2022, Limba și literatura română | Rezolvarea subiectelor

Bună ziua, copii!

Astăzi a avut loc simularea oficială a examenului de Evaluare Națională la Limba și literatura română. Emoții, griji, atmosferă de examen, prilej de reflecție asupra nivelului de cunoștințe la care am ajuns. Dar simularea este doar un antrenament, un simplu jalon în cursa noastră către succes, așa că trebuie să o abordăm cu încredere și cu optimism.

Hai să vedem o posibilă rezolvare a subiectelor de la simulare!

1. Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al școlii.

Răspuns posibil: clasă; catedră (catalog, tabela, buretele, lecția ș.a.)

2. Scrie în caseta litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informatiile din textul 1.

Domnul învățător Preda le captează atenția elevilor printr-o lecție despre

a.  epoca daco-romană.

b. înfiorirea salcâmului.

c. masina românească Dacia.

d. modul de viață al liliacului.

Răspunsul corect: a

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Pentru Francisc Munteanu rămâne un exemplu profesorul de

a) gramatică. 

b) istorie.

c) matematică

d) zoologie.

Raspunsul corect: c

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informatiile din textul 2.

Profesorul consideră că un popor este evoluat dacă acesta cunoaşte

a. clasificarea plantelor.

b. deciziile academice.

c. ortografia și punctuația.

d. valoarea lui π.

Răspuns corect: d

6. Transcrie două figuri de stil din fragmentul următor, precizând felul acestora: De prin nu știu ce nebănuită însuflețire care-i spărsese cumpătarea uscată, înviase înaintea ochilor noştri nesfârşite şosele cu piatră albă, apeducte cu picioarele arcuite, cetăți cu ziduri cenuşii, amfiteatre spatioase şi bai cu bazine de marmură, mine de aur şi saline în care robii razboiului ciocăneau sub bolți de sare translucidă…

Răspuns posibil:

  • ziduri cenușii – epitet cromatic
  • apeducte cu picioarele arcuite – personificare
  • nesfârşite şosele cu piatră albă, apeducte cu picioarele arcuite, cetăți cu ziduri cenuşii, amfiteatre spatioase şi bai cu bazine de marmură, mine de aur şi saline – enumerație
  •  bolți de sare – epitet metaforic

CITEȘTE ȘI: Barem de evaluare și notare pentru proba de limba și literatura română de la simularea examenului de Evaluare Națională 2022

7. Prezintă, în 30-70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de conținut.

O temă comună celor două texte o reprezintă educația în cadrul școlii, proces condus de persoane instruite special în acest sens. De altfel, ambele texte prezintă protretul profesorului de la clasă, a cărui imagine va rămâne puternic întipărită în mintea elevilor. Deveniți adulți, aceștia își vor aminti fie de un dascăl rece, care pune între el și clasă un „zid de nepătruns” – așa cum este prezentat domnul Preda în textul 1 -, fie de profesorul cu vocație, de „educatorul desăvârșit” care, cu mult tact, reușește să-i apropie pe elevi de știința cifrelor, așa cum reiese din textul 2.

8. Crezi că dialogul deschis cu profesorii îi apropie sau îi îndepărtează pe elevi de înțelegerea lecțiilor predate? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2.

Consider că dialogul deschis cu profesorii contribuie la o mai bună înțelegere a lecțiilor predate. Când fac această afirmație, mă gândesc la faptul că profesorii nu transmit doar informație, ci și emoție, trăire, valori general umane, ei fiind chemați, înainte de toate, să formeze caractere. Apoi, un dialog deschis cu profesorii ar facilita o mai bună înțelegere a conținuturilor predate, mai ales în cazul științelor exacte. Bunăoară, elevul Farancisc din primul an de gimnaziu este cucerit de matematică, disciplină de care nu era foarte apropiat, grație modului în care profesorul abordează fiecare oră. Însuflețirea, evlavia și pasiunea pe care dascălul le pune în pledoariile sale de la clasă îi fac pe elevi să îndrăgească ora și să se apropie mai ușor de matematică.

9. Asociază fragmentul din „Oameni, fapte, amintiri” de Francisc Munteanu cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Observație: Aș putea să întocmesc o listă lungă de lecturi pe care le-ați putea asocia cu textul lui Francisc Munteanu, iar din ea nu ar lipsi opere precum Domnul Vucea, de Barbu Ștefănescu-Delvrancea, Romanul adolescentului miop (scena cu profesorul Vanciu, tot de matematică!), Un pedagog de școală nouă, de I.L. Caragiale și alte câteva. Voi opta însă pentru Domnul Trandafir, de Mihail Sadoveanu.

Sugestie de rezolvare:

Lectura fragmentului din „Oameni, fapte, amintiri” de Francisc Munteanu m-a purtat cu gândul în primii ani de școală, atunci când, tot prin mijlocirea cărții, am descoperit figura luminoasă a dascălui desăvârșit numit „Domnul Trandafir”. Consider că ambele texte – atât cel al lui Francisc Munteanu, cât și cel al lui Mihail Sadoveanu – se circumscriu valorii culturale a educației prin școală, în centrul căreia este așezată figura memorabilă a dascălului.

În textul lui Francisc Munteanu, portretul profesorului de matematică este zugrăvit în tonuri calde. Spre deosebire de domnul Vancea, de pildă, care, în „Romanul adolescentului miop” devine un „tiran al catedrei” și îi face pe băieți să deteste matematica, profesorul din textul lui Francisc Munteanu reușește să îi captiveze pe elevi prin discursuri și prelegeri ce facilitează înțelegerea: „Când vorbea el despre tabla înmulțirii, aveam senzația că Pitagora era undeva printre noi”.

Educația formală, prin intermediul școlii, a avut dintotdeauna profesori dedicați. În „Domnul Trandafir” de Mihail Sadoveanu cunoaștem un profesor cu vocație pedagogică, un dascăl căruia „îi scânteiau privirile” când vorbea despre strămoși. 

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Litera x redă sunetele [gz] în cuvântul

a) examen.

b) exmatriculare.

c) explic.

d) neexprimat.

Răspuns corect: a

Rețineți că, de cele mai multe ori, litera „x” se pronunță „gz” atunci când se află între două vocale. De asemenea, ”x” se pronunță ”cs” în următoarele situații:

  • este prima sau ultima literă dintr-un cuvânt;
  • este urmat de o consoană.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Există doar cuvinte derivate în seria:

a) decât despre.

b) necazuri, desigur.

c) negre, nenea

d) stiinta, greutatea

Raspunsul corect: d

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sensul secvenței subliniate în fragmentul „purtam în suflet, ferecată cu sapte lacăte, o dorință” este

a) ascunsă.

b) dezvăluită.

c) fermecată.

d) marturisită.

Răspunsul corect: a

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:

a) Desigur, toate unitățile de măsură sunt arbitrare, comitetul arbitral anulat meciul de ieri

b) elevii crescuseră şi prinseseră aripi: urechile clăpâuge ca nişte aripi de avion gata de decolare

c) pentru a ne napusti asupra liliacului inghemuit in intunericul cutiei”;  În fața casei a inflorit liliacul

d) şi înflorite de fantezia fiecăruia cu un nou amănunt, ne-a exaltat frageda noastră închipuire

Răspunsul corect: 

OBSERVAȚIE: Știu că ați fi fost tentați să alegeți varianta bdar în acest caz avem de a face cu două sensuri diferite ale aceluiași cuvânt, deci, cu polisemia (prinseseră aripi – sens propiu de bază; aripi de avion – sens propriu secundar).

5. Rescrie fragmentul următor, trecând substantivele la numarul singular, efectuând toate modificările necesare:

Din inscripţiile sarcofagelor şi ale pietrelor funerare, […] din efigille monedelor dezgropate.

Răspuns: Din inscripția sarcofagului și a pietrei funerare […] din efigia monedei dezgropate.

6. Alcătuiește o propozitie, în care pronumele personal cu funcție sintactică de complement direct din enuntul Datorită lui, lecţiilor pe care le ţinea, m-am apropiat de stiinta cifrelor.” să fie complement indirect.

Pronumele personal cu funcţie sintactică de complement direct: le

Propoziția în care pronumele personal are funcție sintactică de complement indirect: Tuturor participanților le-am oferit diplome și cărți. (cui am oferit? lor , le – c.i., Dativ)

7. Completează enunțul „Noi am pufnit în râs.” cu o propoziție, în așa fel încât în fraza obținută să existe un raport de coordonare adversativă.

Noi am pufnit în râs, dar profesorul vorbea serios.

„Noi am pufnit în râs” = propoziție principală

dar profesorul vorbea serios.” – propoziție principală, aflată în raport de coordonare adversativă cu propoziția 1.

Rețineți conjuncțiile coordonatoare adversative ca pe un singur cuvânt, oricât de bizar ar suna asta: ci, dar, iar, însă  – ”cidariarînsă”.

8. A-ți putea găsii, câți mai mulți tineri harnici și silitori care să-i implicați în proiectul referitor la istoria universală?

Ați putea găsi cât mai mulți tineri harnici pe care să-i implicați în proiectul referitor la istoria universală?

Cele șase greșeli sunt:

  1. „A-ți” se folosește cu această formă doar în construcțiile de tipul: „A-ți ierta aproapele este o virtute.”. În rest, este forma verbului auxiliar a avea, care ajută la formarea modurilor și timpurilor compuse: ați făcut (modul indicativ, timp perfect compus); ați fi vrut (modul condițional-optativ, timpul perfect).
  2. Forma corectă a verbului la infinitiv este „găsi”. Vom folosi „găsii” doar în cazul formei de indicativ, perfect simplu, persoana I, singular: Găsii pe stradă niște chei. (eu găsii; tu găsiși).
  3. A treia greșeală o reprezintă virgula așezată între predicat și complementul direct. Nu punem virgulă între cele două părți de propoziție, cu excepția situației în care între cele două se intercalează o altă construcție: Poți să-mi dai, te rog, un stilou?
  4. Forma corectă este „cât mai mulți”. În această construcție nu avem de a face cu un adjectiv pronominal interogativ (Câți tineri poți găsi?), ci cu un adverb de mod cu rol comparativ: Câți tineri vrei să-ți găsesc? Cât mai mulți!
  5. Formularea „tineri harnici și silitori” constituie un pleonasm, de vreme ce „harnic” înseamnă „silitor”. Cele două nu sunt sinonime perfecte, motiv pentru care această greșeală a fost omisă de unii elevi.

    HÁRNIC, -Ă, harnici, -ce, adj. Care muncește mult și cu râvnă, care lucrează iute și cu spor; vrednic. ♦ (Pop.) Capabil, destoinic. – Din sl. *harĭnŭ. dex.ro

    SILITÓR, -OÁRE, silitori, -oare, adj. Care își dă silința, care depune toate eforturile; sârguincios, harnic. ♦ (Reg.) Grăbit. – Sili + suf. -tor. dex.ro

  6. Cea de-a șasea greșeală – poate cea mai evidentă – o reprezintă folosirea greșită a pronumelui relativ care. Când are nevoie „care” de prepoziție și când nu? Sunt două situații:
  1. Atunci când substantivul îndeplineşte el însuşi acţiunea, prepoziţia „pe” nu trebuie aşezată în faţa lui „care”:
  • Întâmplarea care m-a impresionat.
  • Profesorul care l-a îndrumat pe Radu este tânăr.
  • Câinele care latră nu mușcă.

2. Când substantivul NU îndeplineşte el însuşi acţiunea, se impune plasarea prepoziţiei „pe” în faţa lui „care”:

  • Condițiile pe care le pune sunt greu de respectat.
  • Nota pe care a luat-o i-a bucurat pe părinți.
  • Dobânzile pe care le plătim sunt prea mari.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe domnul Preda, personajul din textul lui Cezar Petrescu. În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:

  • precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret fizic etc.):
  • numirea a doua trăsături morale ale personajului;
  • ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
  • corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel: continutul compunerii-12 puncle

  • redactarea compunerii-8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor-1 punct; coerenta textului-1 punct proprietatea termenilor folositi -1 punct; corectitudinea gramaticală-1 punct, claritatea exprimári idellor 1 punct; ortografia-1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea-1 punct). Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto.
  • Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.

Caracterizarea domnului Preda din „Dacia Felix” de Cezar Petrescu

Cosmin Șontică

Spune-mi despre ce crezi că ar mai trebui să scriu aici! 0725.225.335 | [email protected]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.