Rezolvarea testului de antrenament nr. 5 pentru Evaluarea Națională la limba și literatura română

Dragi copii,

Am revenit cu propunerea de rezolvare a testului de antrenament numărul 5, publicat pe data de 22 martie. Nu încurajăm copiatul; publicăm acest material pentru a putea fi folosit strict ca reper în rezolvarea cerințelor sau, în cazul în care deja ați rezolvat testul, pentru a avea la îndemână un instrument de verificare a cunoștințelor, până la apariția baremului oficial.

Să începem!

A.

1. Transcrie, din textul 1, două cuvinte care aparțin câmpului lexical al timpului.

Variantă de răspuns: asfințit; dimineață

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând textul 1.
Tema poeziei este:
a) călătoria.
b) creația.
c) istoria.
d) natura.

Răspuns corect: d

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Cel care le spunea povești în fiecare seară copiilor era:
a) Afanasie.
b) bunicul.
c) tatăl.
d) un văr.

Răspuns corect: b

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Din drumurile pe care le făcea cu tatăl său, Ivan își amintește de:
a) bucuria găsirii lemnelor la Mila 18.
b) efortul mare depus la întoarcere.
c) frigul aspru din timpul iernii.
d) căruțele din satele de lângă Tulcea.

Răspuns corect: b

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos.

a) „Era într-o dimineaţă, soarele ieşise de mult timp pe cer, iar eu dormeam dus, când m-a trezit deodată un clipocit de apă.”

Tiparul textual al primului fragment este narativ.

b) „E o emoţie uriaşă în amintirea acelei dimineţi, reţin perfect fiecare detaliu, de la lumina orbitoare a soarelui, la zarva păsărilor, şi reţin exact şi locul acela în care m-am trezit, locul în care îi plăcea bunicului să pescuiască.”

Tiparul narativ al celui de-al doilea fragment este descriptiv.

7. Interpretează, în cel puțin 30 de cuvinte, o figură de stil identificată în textul 1, pe care o vei preciza.

Variantă de răspuns:

Întregul limbaj al poeziei frapează prin originalitate, dar de o expresivitate aparte este comparația „(Răsfrângeri roșii de amurg) / De-abia mai tremură pe apă / Ca nişte coji de portocale.” Prin aluzia cromatică – auriul cojilor de portocale -, vocea poetică îl provocată pe cititor să își imagineze ultimele raze de soare dinaintea căderii întunericului, atunci când, asemenea unor cioburi de lumină, tremură și se pierd în unduiala apei.

8. Care este emoția transmisă prin peisajul descris în textul lui G. Topîrceanu? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 1.

Sugestie de rezolvare:

Poezia „Pastel”, de George Topîrceanu este o veritabilă pledoarie pentru frumusețea naturii, aceea pe care Goethe o definea drept „singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr”.

Deși vocea poetică nu se ipostaziază textual, emoția transmisă prin întregul discurs liric este evidentă. În fața măreției naturii, omul se simte copleșit. Neliniștea se îmbină cu fascinația și curiozitatea, punându-se astfel în evidență o temă predilectă a romanticilor, comuniunea omului cu natura. 

În toate cele șapte strofe ale poeziei, pe „șevaletul” artistului se aștern cu măiestrie diverse aspecte ale peisajului acvatic, surprins la interferența dintre zi și noapte. Din ipostaza contemplatorului fermecat de frumusețea Dunării, autorul creează un tablou original, grație unui limbaj artistic proaspăt și inedit. Efectul de mister este sporit prin folosirea cuvintelor din câmpul lexical al nopții – „întunecatului”, „umbra”, „nopți” -, în timp ce vibrațiile interioare ale eului poetic sunt traduse prin cuvinte precum: „tulbure”, „tremură”, „aici”, „acolo”.

9. Asociază cu un alt text literar textul Pastel de G. Topîrceanu, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele.

Observație: Puteți alege dintre mai multe opere ce se subscriu, tematic, ideii de natură, de zugrăvire a unui peisaj: Malul Siretului (Vasile Alecsandri), Umbra lui Mircea. La Cozia (Grigore Alexandrescu), Lacul (Mihai Eminescu). Noi am optat pentru ultima variantă.

Variantă de rezolvare:

Din punct de vedere tematic, poezia „Pastel”, de George Topîrceanu poate fi asociată cu o altă operă literară ce pune în valoare măreția și frumusețea naturii. Este vorba despre idila eminesciană „Lacul”.

O trăsătură comună a celor două texte ar putea fi chiar tipul peisajului descris. În ambele poezii sunt zugrăvite, în mod sugestiv, peisaje din natură ce au în centrul lor apa, element primordial, simbol al vieții, al regenerării și al purității. În „Pastel”, de George Topîrceanu, eul poetic este fascinat de frumusețea peisajului danubian, surprins în momentul asfințitului. În poezia „Lacul”, natura este personificată și împărtășește trăirile interioare ale poetului: În  lac se reflectă tainic luna, iar barca  ”tremură”, ”în cercuri albe”.

O deosebire dintre cele două texte constă în ipostazierea textuală a eului creator. În timp ce „Pastelul” lui Topîrceanu este zugrăvit de un poet fascinat de grandoarea peisajului, în „Lacul”, de Mihai Eminescu, eul poetic apare în ipostaza îndrăgostitului, pentru care peisajul acvatic reprezintă toposul feeric al împlinirii onirice a iubirii.

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
   Sunetul „i” este vocală în ambele cuvinte din seria:
   a) „apoi”, „strălucitoare”.
   b) „căci”, „pomilor”.
   c) „epuizant”, „bunicul”.
   d) „iazul”, „răchitele”.

Răspuns corect: c

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
S-au format prin compunere ambele cuvinte din seria:
a) „cumva”, „mărunte”.
b) „despre”, „totdeauna”.
c) „legate”, „preafrumoase”.
d) „orice”, „bunătate”.

Răspuns corect: b

3. Rescrie secvența „Nu era plictisit sau distant, dar parcă nu era vocea lui.”, înlocuind cu câte un
sinonim cuvintele „distant” și „voce”.

Sugestie de rezolvare:

Nu era plictisit sau rece/rezervat, dar parcă nu era glasul lui.

4. Transcrie din fragmentul următor trei pronume personale aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza.
„eram în mijlocul Deltei, în lotcă, înfofolit într-o pătură, alături de bunicul meu. Ieșise la pescuit
şi nu a mai aşteptat să mă trezesc, m-a luat cu el aşa, dormind. Ținea foarte mult la mine,
eram nepotul lui preferat, şi cred că, într-un fel, cumva ritualic, îşi dorise să fie el primul care
mă scoate cu lotca pe baltă.

Răspunsuri posibile:

• „m-” – pronume personal în cazul Acuzativ (pe cine a luat? pe mine, mă, m-)
• „lui” – pronume personal în cazul Genitiv (al cui? al lui – APG) 
• „el” – pronume personal în cazul Nominativ (cine să fie primul? el – subiect) 

5. Completează enunţul în aşa fel încât să-i adaugi o propoziţie principală, precizând modalitatea prin care se realizează raportul de coordonare. Asta mă fascina şi pe mine, şi pe verii mei.

Variante de rezolvare:

• Asta mă fascina și pe mine, asta îi fascina și pe verii mei. (coordonare prin juxtapunere)
• Asta mă fascina și pe mine și îi fascina și pe verii mei. (coordonare copulativă –  prin conjuncția „și”)

6. Alcătuiește un enunț în care substantivul cu funcție sintactică de atribut din enunțul „Bunicul era înțeleptul satului” să devină complement indirect.

Substantivul cu funcție sintactică de atribut:  satului
Enunțul în care substantivul are funcție sintactică de complement indirect: Îi datorez satului întreaga mea devenire. (cui îi datorez? satului – CI, Dativ)

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând gândurile unui iubitor al Deltei, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.

În Deltă, am cunoscut câţiva scafandri şi mi-aș dori să luminez şi eu cândva cu o lanternă uriaşă undele unui lac, spre a vedea peşti aurii şi alte vietăți subacvatice.

Propunere de rezolvare:

Unul dintre cei mai mari pugiliști ai lumii, Muhammad Ali, spunea: „Campionii nu se nasc în sălile de sport. Campionii sunt făcuţi din ceea ce au mai adânc sădit în ei: o dorinţă, un vis, o chemare.”.

           Consider că a deveni campion are legătură cu locul în care te-ai născut, dar nu cred că acesta este, în mod obligatoriu, un factor decisiv pentru marile reușite ale vieții.

           În primul rând, dezvoltarea unui om ține cont de doi factori: ereditatea, adică bagajul de gene pe care îl moștenești de la părinți, și mediul, locul în care trăiești și te dezvolți. De pildă, Ivan Patzaichin are o copilărie grea și, din cele spuse chiar de el, viața nu părea să îi surâdă vreodată. El rememorează experiența inițiatică a lotcii, condiția izolată a omului din deltă și traiul greu al acestuia, toate elementele întărindu-i convingerea că va deveni tot pescar, la fel ca tatăl și ca bunicul său. Numai că destinul avea alte planuri pentru el: „Știam că urma să fiu pescar toată viaţa, ca bunicul şi ca tatăl meu, şi, de altfel, m-am şi angajat ca ajutor de pescar, aveam șaisprezece ani. Dar în sinea mea, visam la altceva…”.

           În al doilea rând, mediul își poate pune serios amprenta asupra devenirii unui copil. Picasso spunea că „fiecare copil este un artist. Problema este cum să rămână un artist şi după ce va creşte.”. De regulă, marii campioni ai planetei au crescut în condiții grele, dar au avut acea motivație interioară care i-a determinat să rămână și gândească precum un campion. Ronaldo, Messi sau Pelé s-au ridicat din nisipul fierbinte al plajelor sud-americane, unde băteau mingea și inventau „braziliana”, pentru ca, peste ani, să ridice deasupra capului mult-râvnitul „Balon de Aur”. La câteva mii de kilometri distanță, în Delta Dunării, copilul Ivan Patzaichin folosește condițiile grele ale traiului pe apă în avantajul său, iar asta îl ajută să devină unul dintre cei mai mari campioni la caiac-canoe.

            În altă ordine de idei, locul în care te naști poate fi chiar rampa de lansare către lumea mare a unui sport. Din textul al doilea aflăm că Delta Dunării devine un fel de pepinieră de talente care „a dat lumii douăzeci şi unu de campioni mondiali şi olimpici!”, ceea ce întărește ideea că locul în care te naști poate avea legătură cu atingerea unui ideal în sport.

          În concluzie, consider că a deveni campion ține atât de aptitudinile fiecărui individ în parte, cât și de locul în care se naște, crește și atinge o anumită treaptă a performanței.