Evaluare NaționalăTeste de antrenament

Rezolvarea testului de antrenament nr. 1 pentru Evaluarea Națională 2022 la Limba și literatura română

Dragi copii,

Luni, Ministerul Educației a publicat primul set de teste de antrenament pentru Evaluarea Națională. De azi înainte, în fiecare zi de luni, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație va publica un nou set de teste.

Până la publicarea baremului, aveți mai jos o sugestie de rezolvare a subiectelor.

A.
1. Notează prenumele a două rude ale lui Apolodor, identificate în textul 1.

Sugestie de răspuns: Apolodorin, Apolodorica

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Vaporul care îl salvează pe Apolodor se numește

a) Argentina.
b) Baltica.
c) Capul Horn.
d) Meteor.

Răspunsul corect: d

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Pasajul Drake este punctul în care se întâlnesc două

a) continente.
b) echipaje.
c) mări.
d) oceane.

Răspunsul corect: d

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Prin cercetările lui Emil Racoviţă, au devenit celebre peșterile din

a) Apuseni.
b) Buenos Aires.
c) Terra Incognita.
d) Ushuaia.

Răspunsul corect: a

6. Precizează, în câte un enunț, două elemente de versificație identificate în fragmentul următor, menționând felul acestora.

„La Capul Nord, la Capul Nord,
Adăpostit într-un fiord
Şedea pe ţărm Apolodor
Posomorât şi gânditor.”

Sugestie de răspuns:

Un element de versificație identificat în fragment este măsura de opt silabe. Cel de-al doilea element de versificație este rima împerecheată.

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de conținut.

Sugestie de răspuns:

Din punct de vedere tematic, cele două texte sunt organizate în jurul ideii de călătorie. În primul fragment este prezentat periplul pinguinului Apolodor, care, salvat de echipajul pescadorului „Meteor”, pornește într-o lungă și anevoiasă călătorie spre casă. În cel de-al doilea fragment, călătoria îmbracă forma expediției științifice, a unei curse pline de obstacole.

sau:

Din punct de vedere tematic, cele două texte se întâlnesc într-un punct comun: cel al descoperirii. În primul fragment, călătoria lui Apolodor spre casă este echivalentă cu o descoperire de sine și cu o descoperire a aproapelui. Dezolat, pinguinul tânjește după familia sa din Labrador, dar în curând va descoperi ce înseamnă solidaritatea: Altruiștii mateloți ai pescadorului „Meteor” îl salvează de la Capul Nord și îl conduc acasă. În cel de-al doilea fragment, descoperirea este de tip științific și contribuie la îmbogățirea patrimoniului cultural universal. Prin descoperirile făcute de cercetătorul român Emil Racoviță, numeroase peșteri au intrat în elita speologică a lumii.

8. Crezi că poveștile te pot ajuta să treci peste momente dificile? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând fragmentul din jurnalul lui Emil Racoviță, reprodus în textul 2.

Sugestie de răspuns:

Consider că poveștile ne pot fi de mare ajutor atunci când trecem prin momente dificile. De ce avem nevoie de povești? Pentru că, mai ales atunci când viața ne pune la încercare, ele ne vindecă sufletul, atrăgându-ne într-un vârtej al emoțiilor. Ne poartă în ținuturi guvernate de bine și de frumos, ne hrănesc speranța, ne oferă aripile cu ajutorul cărora putem zbura peste greutățile vieții.

Sigmund Freud spunea că „omului îi trebuie un vis ca să suporte realitatea”. Pentru a suporta condițiile vitrege de pe „Belgica”, marinarii spun povești despre însoritele ținuturi de acasă, agățându-se cu toată forța sufletească de întâmplările trecutului: „În mohorâtele cabine, ghemuiți lângă sobă, legam în lungi povești, prin firul
amintirii, ceea ce aveam cu ceea ce lăsasem în țara soarelui, departe.”. Așadar, poveștile pot fi un scut în fața greutăților, o cale de evadare din fața realității crude.

9. Asociază fragmentul din „Cartea cu Apolodor” de Gellu Naum cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Ați putea asocia fragmentul din „Cartea cu Apolodor” de Gellu Naum cu diverse texte literare, dar alegerea acestuia diferă în funcție de valoarea culturală sau morală pe care o prezentați. Puteți alege fie familia, ca valoare culturală, fie călătoria, fie solidaritatea, ca valoare morală, așa cum am făcut eu mai jos. Primele texte suport care mi-au venit în minte au fost: „O vară cu Isidor” (salvarea condorului), „Singur pe lume” (episodul salvării lui Mattia, copilul aflat în serviciul îngrozitorului Garofoli), „Fram, ursul polar”  „Căpitan la cincisprezece ani” și „Harry Potter și Piatra Filosofală”. M-am oprit însă la basmul cult „Povestea lui Harap Alb” pentru exemplul de solidaritate și omenie pe care îl oferă.

Răspuns posibil:

Lectura fragmentului din „Cartea cu Apolodor” de Gellu Naum mă duce cu gândul la un alt text literar în care este exprimată solidaritatea, ca valoare morală. Este vorba despre basmul cult „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă.

În primul text, pinguinul Apolodor este salvat din prăpastia deznădejdii de către o mână de marinari inimoși, aflați la bordul unui vas de pescuit. Gestul lor denotă solidaritate și grijă față de ființele aflate în nevoie: — „De ce jeleşti?” — „Păi am să mor / Uitat şi fără ajutor…” / Şi i-au strigat atunci, în cor, / Matrozii* de pe METEOR: / – „Noi te luăm, Apolodor, / Că vasul nostru METEOR / E mare şi încăpător.”. 

În „Povestea lui Harap-Alb”, eroul întruchipează idealul de frumusețe morală al poporului nostru, iar solidaritatea reprezintă una dintre calitățile sale. Întâlnind pe un pod o nuntă a furnicilor, Harap-Alb refuză să le strivească. Apoi construiește un fel de stup pentru un roi de albine. Harap Alb e generos și îndurător, solidar cu cei aflați în nevoie, tolerant și blând, așa cum ar trebui să fim toți.

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Conțin vocale în hiat ambele cuvinte din seria:

a) „bucuria”, „pufoaica”.
b) „două”, „fiecare”.
c) „știință”, „realizare”.
d) „vuia”, „obiective”.

Răspunsul corect: c (știin-ță; rea-li-za-re)

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care conține doar cuvinte compuse este:

a) „biospeologie”, „maestrul”.
b) „Capul Nord”, „jalnic”.
c) „cercetase”, „fiecare”.
d) „vreodată”, „deseori”.

Răspunsul corect: d

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Cuvântul „dramatic” este corect utilizat în enunțul:

a) Cursul expediției s-a modificat dramatic din cauza vremii.
b) Vremea se va îmbunătăți dramatic în următoarea perioadă.
c) Reporterii relatează foarte dramatic evenimentul, la fața locului.
d) Piesa de teatru este reprezentată dramatic pe scenă.

Răspunsul corect: a

Știu că ați fost tentați să alegeți varianta d. Probabil că v-ați lăsat influențați și de definiția genului dramatic: Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor literare destinate reprezentării scenice. Observăm însă că formularea „reprezentată dramatic pe scenă” conține un pleonasm.  În orice caz, vom aștepta baremul oficial pentru a ne lămuri, dar este evident că formularea de la varianta a este corectă. cuvântul „dramatic” fiind utilizat cu sens figurat.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „Savantul le-a explorat și le-a consemnat în carnetul său de teren și în jurnalul său știinţific.” sunt:

a) autorul, a redactat.
b) cercetătorul, a interzis.
c) eruditul, a notat.
d) profesorul, a semnat.

Răspunsul corect: c

De asemenea, puteți selecta și substantivele la țărmul (Acuzativ) și mărilor (Genitiv).

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care adjectivul „mare” să fie la gradul comparativ de egalitate (1) și un enunț interogativ, în care substantivul „vapor” să aibă funcția sintactică de subiect (2).

(1) Bucuria mea este la fel de mare ca a ta.
(2) Când ajunge în port vaporul cu alimente?

7. Transcrie propozițiile subordonate din următoarea frază, precizând felul acestora:

„Belgica a rămas timp de un an în închisoarea banchizei și a fost nevoită să devină prima expediție care a iernat în Antarctica”.

  • „să devină prima expediție” – propoziție subordonată completivă prepozițională
  • „care a iernat în Antarctica” – propoziție subordonată atributivă

8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul unui membru al clubului către un prieten, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Imaginează-ți că ești în vacanță, la bunicii tăi. Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți reîntâlnirea cu cineva drag, pe care nu l-ai văzut de foarte mult timp, incluzând o secvență dialogată, de minimum patru replici, și una descriptivă, de minimum 30 de cuvinte.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Sugestie de rezolvare:

Încă nu se auzise șuieratul Nehoiașului – trenul care trece în fiecare zi pe la marginea satului bunicilor și îi anunță că e prânzul -, iar razele arzătoare ale soarelui deja anunțau o zi caniculară. Era una din acele nesfârșite zile de vară, în care soarele plutea leneș pe bolta senină, iar noi, copiii de la oraș veniți în vacanță la bunici, pluteam într-o libertate netulburată de nimeni. Totuși, ziua aceea avea să fie diferită. Am știut-o din momentul în care bunica a insistat să nu mai plec în expediția zilnică pe care o organizau copiii din sat, reuniți în așa-zisul club al „Exploratorilor”. Zburdam cât e ziua de lungă pe dealurile scăldate în soare, sub bolta de cristal, mergeam de-a lungul pârului încovoiat ca un șarpe printre colinele mănoase sau ne afundam în codrii de smarald, bucurându-ne de răcoarea lor nesfârșită.

Deodată, poarta bunicilor s-a deschis larg, ceea ce a urmat m-a făcut să sar de pe prispă, pătruns de o emoție neașteptată.

– Nu pot să cred! Daniel?! am întrebat eu, apropiindu-mă timid, iar apoi îmbrățișându-l cu toată puterea pe băiatul ce intrase pe poartă, împreună cu părinții săi.

– Da! Eu sunt, a răspuns el zâmbind cu toată ființa sa. Robert, nu-mi vine să cred că a trecut atâta timp! a reluat.

– Sunt zece ani de când ați plecat? am continuat eu, privindu-l atent și încercând să-mi dau seama dacă mai seamănă cu puștiul de 5 ani, care emigrase cu părinții lui, adică unchiul și mătușa mea, în Danemarca.

– Anul acesta se vor împlini nouă ani, dar știi cum e: Cine mai numără?

Dacă cineva ne-ar fi privit în acel moment, ar fi putut citi pe chipurile noastre o fericire sinceră. Ne-am uitat unul la altul și am râs, iar eu am descoperit în băiatul cu ochi verzi și privire senină un excelent partener de joacă și de discuție. Daniel avea umor, avea preocupări similare și avea acea dispoziție către joc. Așa că, în zilele care au urmat, ne-am lăsat purtat în aventuri nemaiîntâlnite sub văzduhul arzător al lunii lui Cuptor, în satul pitoresc și vrăjit al bunicilor, în care m-aș întoarce oricând!

Cosmin Șontică

Spune-mi despre ce crezi că ar mai trebui să scriu aici! 0725.225.335 | [email protected]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *