Rezolvarea subiectului de Evaluare Națională la Limba și literatura română 2023
Astăzi, absolvenții clasei a VIII-a au susținut proba de limba și literatura română a Evaluării Naționale 2023.
La primul subiect, elevii au avut de rezolvat nouă cerințe pe baza a două texte la prima vedere. Este voba despre un fragment din opera „Limir împărat” de Ioan Slavici și din „Deșertul pentru totdeauna” de Octavian Paler.
La subiectul al doilea, elevii au avut de scris o compunere din cel mult 150 de cuvinte, prin care să caracterizeze un personaj din textul lui Ioan Slavici.
Mai jos, vă prezentăm o posibilă rezolvare a subiectelor:
Subiectul I
A.
- Notează, din textul 2, două cuvinte din câmpul lexical al fructelor:
Rezolvare: zmeură, afine (mure, cireșe ș.a.)
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informatiile din textul 2. Copiii de peste vale păzeau vitele
a) in Piscul Cornii.
b) pe Calea Secii.
c) pe Calea Râului.
d) pe Delături.
Răspunsul corect: c
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificand informațile din textul 2. Octavian Paler a învăţat de la tatăl său
a) să citească harta cerului.
b) să ofere cadouri de sărbători.
c) să pornească zilnic radioul.
d) să scrie și să citească povești.
Răspunsul corect: a
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informatiile din textul 1. Văduva era tristă, deoarece
a) câinii erau plini de scaieți.
b) fata ei era foarte săracă.
c) nu dormea deloc noaptea.
d) răsăreau flori în urma fetei.
Răspunsul corect: b
5. Notează X” în dreptul fiecărui enunt pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informatiile din cele două texte.
Textul 1
Văduva avea un singur copil. – ADEVĂRAT
Florile se bucură de soarta fetei. – FALS
Lia pleacă pe un drum pe care nu a mai călcat nimeni. – FALS
Textul 2
In copilărie, Octavian Paler primea multe daruri când era in Lisa. – FALS
Mama li punea băiatului în traistă doar pâine și slanină. – FALS
Copili aveau voie să coboare în sat după căderea serii. – ADEVĂRAT
6. Transcrie, din textul 1, două figuri de stil diferite, precizând felul acestora.
- Oile alergară din toate părțile și se adunară împrejurul ei ca bobocii plouați împrejurul cloștii – comparație
- — Câți spini ai scos, atâți ani să numeri în viața ta – îi ziseră câinii – și orișicât de lung ți-ar fi drumul, peste spini în cale să nu dai. – personificare
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
În primul text, Lia conștientizează starea materială precară a familiei sale, însă păstrează o atitudine optimistă: peste puțin fața mamei iar se înveselea, căci Lia era și în sărăcia ei tot voioasă și fericită, parcă ar fi înconjurată de bogății și gătită cum o visase, ca o împărăteasă.
În cel de-al doilea text, Octavian Paler rememorează copilăria lipsită de răsfățuri, dar trăită într-o totală libertate de mișcare, în contact cu natura și cu cei din jur. Condiția din acea vreme a copiiilor de la sat, nevoiți să contribuie efectiv la susținerea familiei, este descrisă sugestiv prin ochii copilului: De alte răsfățuri n-am avut parte. Abia în București am aflat că, de ziua nașterii, părinții obișnuiesc să organizeze mici sărbători copiilor sau că, de Crăciun, de Anul Nou, de Paști, se fac daruri. N-am văzut până ce am plecat din Lisa un pom de Crăciun, cu toate că pădurile de brad cădeau peste sat.
8. Crezi că este importantă respectarea regulilor? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2.
În textul 2, respectarea datoriei de către copiii trimiși să pască vitele reprezenta nu doar o formă de respect față de tradițiile satului, ci și un act de seriozitate și asumare. Prin respectarea celor „trei reguli de fier”, de la care nu era posibilă „nicio derogare”, copiii conștientizau că împlinesc un rol în cadrul familiei și că duc mai departe un obicei adând înrădăcinat în mentalitatea colectivă: „Respectarea datoriei care ne revenea în cadrul familiei era prima formă de seriozitate impusă de tradițiile din Lisa.”
9. Asociază fragmentul din Limir-împărat de loan Slavici cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Fragmentul din „Limir-împărat” de Ioan Slavici pune în valoare idealul de bunătate și frumusețe morală a poporului nostru, ilustrat și în alte texte literare, cum ar fi „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă.
În cele două texte menționate, valoarea comună este altruismul, întruchipat de doi eroi care sunt gata să pună binele celorlalți înaintea propriilor interese. Ei nu fac bine pentru a obține vreun folos, ci pentru că așa le dictează conștiința și pentru că „ușurat se simte omul care le-a făcut altora vreo ușurare”.
Și, cum „Un om nu e bun de nimic, dacă e bun numai pentru sine însuși” (Voltaire), Lia din „Limir-împărat” se pune „pe muncă lungă și grea” pentru a curăța lâna oilor și a scoate țepii din labele câinilor. Tot la fel, Harap-Alb preferă să treacă apa înot, decât să curme viața furnicilor care treceau podul: „Tot mai bine să dau prin apă, cum a da Dumnezeu, decât să curm viața atâtor gâzulițe nevinovate”.
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Contin hiat ambele cuvinte din seria:
a) „ducea”, „picior”.
b) „greu”, „voioasă”.
c) „oitelor”. „tradițiile”.
d) „plouati”, pâine”.
Răspunsul corect: c (o – i – țe – lor; tra – di – ți – i – le)
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Există doar cuvinte derivate în seria:
a) „bogății”, „potecuța”.
b) „dealuri”, „dormeau”.
c) „mărăcini”, „buruiană”.
d) „totdeauna”, „orişicât”.
Răspunsul corect: a
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Sensul secvenței subliniate în fragmentul „şi mi se cuvine să-mi caut rost în lume” este:
a) a-şi învăța lecția pe dinafară.
b) a scăpa de cearta cuiva.
c) a certa putemic pe cineva.
d) a-şi găsi un scop în viață.
Raspunsul corect: d
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt omonime cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „când se deştepta din somn, văduva suspina”; Din iaz, a pescuit un somn.
b) „legată cu ață într-un colț al șervetului”; Am găsit cartea într-un colț al podului.
c) „norocul în lumea largă se găseşte”; Unii cred că pisica neagră aduce ghinionul.
d). „Oile alergară din toate părțile și se adunară”; La semnal, toți fugiră spre ieşire.
Răspunsul corect: a
5. Selectează, din secvențele următoare, trei substantive comune aflate în cazuri diferite, precizând cazul în care se află fiecare:
„Văduva suspină, căci atâta copil avea și ea și mult li era dragă fata, […] norocul copilului său îl visa […].
– Mergi – îi zise dar-, copila mea, şi nici spini, nici buruiană în calea ta să nu găsești.”
Văduva – Nominativ
copilului – Genitiv
copila -Vocativ
(norocul, copil, în calea, spini, buruiană – Acuzativ; fata – Nominativ – cine li era dragă?)
6. Alcătuieşte un enunt, în care verbul „a face” să fie la modul imperativ, forma negativă, numărul singular (1) şi un enunt asertiv, în care pronumele personal „ea” să fie complement prepozițional (2).
(1) Nu face gălăgie!
(2) M-am gândit la ea tot drumul.
7. Transcrie propozițiile subordonate din secventa: „Fiecare cunoştea ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale, după cum un violonist îşi poate recunoaşte şi pe întuneric vioara.”, precizând felul acestora.
„Fiecare cunoştea/¹ ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale,/² după cum un violonist îşi poate recunoaşte şi pe întuneric vioara.”/³
(P1 – propoziție principală)
P2: „ce sunet scoteau tălăngile de la vacile sale”- propoziție subordonată completivă directă (ce cunoștea?)
P3 – „după cum un violonist îşi poate recunoaşte şi pe întuneric vioara.” – propoziție circumstanțială de mod
8. Completează enunțurile următoare cu formele corecte, reprezentând mesajul unei mame, adresat fiicelor ei.
-Nu uitați, …………(drag) mele fete, să aveți ……….. (adjectiv pronominal demonstrativ de identitate) respect ca până acum și să nu uitați de părinții ……….. (vostru, adjectiv pronominal posesiv) ………..(care, genitiv) sfaturi v-au îndrumat!
Mi- ……. (a dori, conditional-optativ, prezent, persoana I, singular) să vă împliniti visurile.
-Nu uitați, dragile mele fete, să aveți același respect ca până acum și să nu uitați de părinții voștri ale căror sfaturi v-au îndrumat!
Mi-aș dori să vă împliniti visurile.
Subiectul al II-lea
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Lia, personajul din textul lui loan Slavici.
În scrierea compunerii, vei avea în vedere:
- notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, origine, portret fizic etc.);
- prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului;
- precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, valorificând textul dat;
- corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
- continutul compunerii – 12 puncte
- redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor-1 punct, coerenţa textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct, claritatea exprimării ideilor – 1 punct, ortografia – 1 punct, respectarea normelor de punctuație – 1 punct, lizibilitatea – 1 punct).
- Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar În cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.
Sugestie de rezolvare:
Lia este personajul principal al textului „Limir-împărat” de Ioan Slavici. Portretul ei se constituie atât din mijloace de caracterizare directe, cât și din mijloace indirecte.
Încă de la începutul fragmentului, cititorului i se dezvăluie condiția socială a personajului: Lia este unica fiică a unei văduve sărace care, în ciuda lipsurilor de tot felul, și-ar dori pentru ea un destin mare: „nopțile o visa totdeauna pe fata ei voioasă și fericită, înconjurată de bogății și gătită ca o împărăteasă și grea mâhnire o cuprindea când o vedea săracă și îmbrăcată în vestminte făcute din căpătate”.
Asemenea unui erou de basm, Lia întruchipează idealul de bunătate și frumusețe morală al poporului nostru. Altruismul ei se relevă în situații precum cea a salvării turmei de oi: „Liei i se făcu milă de ea, căci dulăii erau toți șchiopi de toate patru picioarele, iar oile, sărmanele, toate erau pline de scaieți, de se făcuse pâslă bătucită lâna de pe ele.”. Miloasă, fata curăță blana bietelor ovine și scoate țepușele din tălpile dulăilor, care îi mulțumesc pentru binele făcut: „Câți scaieți ai scos, atâtea zile să ai – îi ziseră oile ușurate – ”; „Câți spini ai scos, atâți ani să numeri în viața ta – îi ziseră câinii – și orișicât de lung ți-ar fi drumul, peste spini în cale să nu dai.”
Seninătatea și viziunea optimistă sunt trăsături care întregesc portetul moral al fetei. Lia își conștientizează condiția, dar asta nu o împiedică să încerce să se realizeze prin forțe proprii, călăuzindu-se după un singur principiu: acela de a fi bun („Lia plecă mai departe ușurată, căci ușurat se simte omul care le-a făcut altora vreo ușurare”).
Sub aspect compoziţional, portretul fetei se conturează pe două planuri: cel al prezentării directe a însuşirilor și cel al caracterizării indirecte, care evidenţiază modul de a gândi, de a privi şi de a concepe viaţa. De pildă, frumusețea fizică a Liei este o trăsătură prezentată direct de către florile care, personificate, îi spun cu tristețe: „Bună ești, frumoasă ești, harnică ești, dulce ești la fire și, totuși, mult mai ai să umbli și să alergi”.
Prin mijloacele caracterizării indirecte, se conturează imaginea unei tinere altruiste, care pune binele celorlalți înaintea binelui personal. Lia ar fi putut să treacă pe lângă turma de oi, însă imaginea deplorabilă a acesteia nu o lasă indiferentă: „Oițelor, dragilor – le zise Lia – ia veniți la mama, ca să vă curețe.”
Exemplul Liei a trezit în sufletul meu nu doar compasiune, ci și admiraţie și prețuire, deoarece ea a reușit să rămână optimistă în ciuda tuturor neajunsurilor și piedicilor vieții.
Somn era omonim. La varianta b erau polisemantice.
Lia, personajul principal din fragmentul lui Ioan Slavici din basmul Limir Imparat, este o eroina puternica si deosebit de tangibila. Era un copil deosebit de curajos si hotarat, cu o inima calda si blanda. Avea un caracter frumos, oarecum partial omogenizat de destinul sau coplesitor.
A fost motivatia ei ferma ceea ce i-a permis sa faca fata obstacolelor vietii, cu bune si cu rele. Intotdeauna s-a angajat in discutii interesante si incerca sa castige lupta impotriva vrajitoroasa-lui tata.