Evaluare NaționalăTeste de antrenament

Rezolvarea testului de antrenament nr. 2 pentru Evaluarea Națională 2022 la Limba și literatura română

Bună ziua, dragi copii!

Pe 2 mai 2022, Ministerul Educației a publicat un nou set de teste de antrenament pentru Evaluarea Națională. De azi înainte, în fiecare zi de luni, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație va publica câte un set de teste de antrenament.

Baremele de corectare și notare pentru acest set de teste vor fi publicate vineri, 6 mai. Până la publicarea lor, aveți mai jos o sugestie de rezolvare a subiectelor.

1. Notează numele a două alimente pe care le avea Imran în caserolă.

Răspuns: fattoush, konafah

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Imran îl roagă pe Nimo

a) să-l ajute la istorie.
b) să mănânce împreună.
c) să iasă în pauză.
d) să-i cumpere mâncare.

Răspunsul corect: b

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Poveștile cuprinse în volumul „Arcașul fără arc” sunt importante pentru

a) dificultatea conținutului.
b) jocul de cuvinte.
c) noutatea lor.
d) valoarea morală.

Răspunsul corect: d

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Termenul care denumește apa caldă în limba japoneză este

a) mizu.
b) oyuu.
c) ohiya.
d) reisui.

Răspunsul corect: b

6. Precizează, în două – trei enunțuri, mijlocul de caracterizare și trăsătura morală a personajului Imran, identificate în fragmentul următor: „S-a întâmplat ca tocmai Imran să observe că Nimo nu era în regulă, așa că și-a întrerupt prânzul și s-a apropiat de banca postitorului fără voie. Nimo răsfoia manualul de istorie, fiindcă imediat după recreația mare urmau să fie ascultați pentru a doua notă a semestrului”.

Sugestie de răspuns:

În fragmentul propus, naratorul apelează la mijloacele caracterizării indirecte pentru a creiona portretul moral al lui Imran, un copil săritor, care îi vine în sprijin colegului său aflat în nevoie. Așadat, trăsătura morală a personajului Imran care se desprinde din text este altruismul.

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, prin referire la câte o secvență din fiecare text.

Sugestie de răspuns:

Un element de conținut comun celor două texte îl reprezintă cultura orientală. În timp ce primul text operează cu noțiuni de cultură gastronomică specifică lumii arabe, prilej pentru cititor să se familiarizeze cu termeni precum „fattoush”, „konafah” sau „halleem”, interviul realizat de Cristian Pătrășconiu cu Ștefan Liiceanu prezintă elemente de cultură și civilizație japoneză. Astfel, cititorul poate afla detalii surprinzătoare despre limba, umorul și poveștile din Țara Soarelui Răsare.

8. Crezi că interacțiunea cu ceilalți colegi, în timpul pauzelor, poate deveni prilej de învățare? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1.

Consider că interacțiunea cu ceilalți colegi, în timpul pauzelor, poate deveni un excelent prilej de învățare și de fixare a cunoștințelor. Noi, copiii, învățăm din orice: dintr-o joacă, dintr-o discuție, dintr-o ieșire în oraș, din comportamentul altora. În timpul pauzelor – și sunt convins că asta nu se întâmplă doar în școala mea -, elevii repetă pentru ora care va urma, își verifică temele, iar cei care se înțeleg bine petrec timp împreună. În pauza mare, Nimo răsfoiește cartea de istorie, fiindcă urma să fie ascultat. Discuția pe care o va avea cu altruistul coleg Imran îi va prilejui însă lărgirea orizontului cunoașterii: în acest fel, băiatul va afla lucruri interesante despre gastronomia arabă și va gusta din preparatele pe care mama colegului său sirian i le pusese acestuia la pachet.

9. Asociază fragmentul din „Prieten cu umbra” de Călin Torsan cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o temă comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

NOTĂ: Cel mai ușor pentru voi ar fi să alegeți ca temă comună școala. Acțiunea se petrece în cadrul școlii, Nimo și Imran sunt colegi de clasă, așa că v-ar fi ușor să asociați acest fragment cu texte precum: Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Recreația mare de Mircea Sântimbreanu, Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade, Cișmigiu & Comp de Grigore Băjenaru, iar lista poate continua.

Personal însă, cred că ar constitui un plus dacă v-ați referi la tema cunoașterii sau a descoperirii. Grație altruismului personajui Imran, valoare pe care o regăsim la mulți dintre eroii cărților, Nimo află lucruri interesante despre cultura altor popoare. Am putea alege Singur pe lume de Hector Malot, fragmentul în care Mattia, băiețelul italian, pornește la drum cu Rémi, iar cel din urmă împarte cu el bunurile sale, îl învață ce este o hartă și îl inițiază în arta reprezentațiilor. De asemenea, am putea alege Eu sunt Malala de Malala Yousafzai și Christina Lamb, o carte devenită simbol international al luptei pentru educatie, pentru drepturile femeilor, dar si pentru dreptate. Eu am ales Băiatul cu pijamale în dungi de John Boyne.

Sugestie de răspuns:

Fragmentul din „Prieten cu umbra” de Călin Torsan mă poartă cu gândul la romanul „Băiatul cu pijamale în dungi” de John Boyne, deoarece în ambele texte este ilustrată tema cunoașterii. 

În textul lui Călin Torsan, băiețelul Nimo află de la altruistul său coleg de origine siriană lucruri interesante despre gastronomia arabă. Anterior, Imran remarcă faptul că Nimo nu are pachet la el, motiv pentru care îl invită să guste împreună din delicioasele preparate pe care mama i le pusese în ghiozdan.

Dar Nimo mai descoperă ceva, pe lângă savurosul fattoush sau gustoasa plăcintă konafah: faptul că prietenia și bunătatea sunt valori care depășesc orice barieră, care trec dincolo de granițele țărilor.

În romanul lui John Boyne, Bruno și Shmuel sunt doi băieți de naționalități diferite: primul este german, iar cel de-al doilea este evreu polonez. Shmuel îi descoperă lui Bruno faptul că locul în care ei tocmai s-au întâlnit se află în Polonia. Cei doi leagă o prietenie trainică, iar Bruno îi va aduce constant câte ceva de mâncare lui Shmuel, copilul mereu flămând, aflat dincolo de gardul de sârmă ghimpată…

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Conțin triftong ambele cuvinte din seria:

a) „le-am”, „grațioase”.
b) „maioneză”, „voie”.
c) „munceau”, „vedeau”.
d) „primeau”, „veneau”.

Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două semivocale pronunţate în aceeaşi silabă.

Răspunsul corect este (primeau, veneau).

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care conține doar cuvinte derivate este:

a) „materialul”, „localurile”.
b) „numai”, „oricând”.
c) „răsfoia”, „bogăția”.
d) „simplitate”, „devreme”.

Răspunsul corect: (răsfoia, bogăția)

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sensul construcției subliniate în secvența: „Imran deprinsese fără cusur noua limbă de pe timpul când locuise în Timișoara” este:

a) cu accent.
b) de nevoie.
c) fără sprijin.
d) la perfecție.

Răspunsul corect: d

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sunt corecte ambele enunțuri din seria:

a) Are vise mari pentru cariera sa.; Se desprinde ușor de familie.
b) Are visuri de mărire.; S-a deprins repede cu munca.
c) Își amintea visurile de noapte.; S-a desprins cu lumea.
d) Visele de noapte sunt senine.; S-a deprins de colegi.

Răspunsul corect: b

5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza:

„— Așa că, repetă Imran, te rog frumos, nu mă refuza și vino în banca mea, să împărțim ce mi-a pregătit mama la pachet. Am destulă mâncare, așa că sigur mă voi întoarce acasă cu ea dacă nu mă ajuți s-o termin. N-aș putea s-o dovedesc.”

Verbele din textul următor sunt:

  • repetă: indicativ, perfect simplu;
  • rog: indicativ, prezent;
  • nu refuza: imperativ;
  • vino: imperativ;
  • să împărțim: conjunctiv, prezent;
  • a pregătit: indicativ, perfect compus;
  • am: indicativ, prezent
  • mă voi întoarce: indicativ viitor
  • nu ajuți: indicativ, prezent
  • n-aș putea: condițional optativ, prezent
  • s- dovedesc: conjunctiv, prezent

6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „salată” să fie în cazul genitiv (1) și o propoziție afirmativă, în care pronumele demonstrativ de depărtare „aceia” să aibă funcția sintactică de complement indirect (2).

(1) Nu știu rețeta salatei de cartofi.
(2) Acelora le fusese dată rezolvarea.

7. Transcrie propozițiile subordonate din următoarea frază, precizând felul acestora:

„Din acest punct de vedere, cei vechi, care au așternut acele povești și pilde, ne arată că natura umană este până la urmă universală, indiferent de cultură, spațiu sau epocă.”.

Vom sublinia predicatele, vom încercui elementele de relație, după care vom delimita fraza în propoziții. Exercițiul 7 ne cere să transcriem doar propozițiile subordonate, dar eu le voi transcrie pe toate, ca să înțelegeți mai bine raporturile dintre ele:

P1: „Din acest punct de vedere, cei vechi ne arată” – propoziție principală

P2:  „care au așternut acele povești și pilde” – propoziție subordonată atributivă, introdusă prin pronumele relativ „care” (care cei vechi?)

P3: „că natura umană este până la urmă universală, indiferent de cultură, spațiu sau epocă.” – propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare „că” (ce ne arată?)

Atenție! În rezolvarea cerinței trebuie să transcrieți doar cele două propoziții subordonate și să precizați felul acestora.

8. Încercuiește variantele corecte din textul de mai jos, reprezentând mesajul unui membru al clubului de învățare a limbii japoneze către un prieten.

Aș vrea să ști / să știi că vom călători / vom călătorii în Japonia, țară ai cărei / a cărui cireși sunt celebri / celebrii. Ia-ți / Iați bagajele și vino să descoperim frumusețile lumi / lumii!

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 2 puncte; respectarea
normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

De rezumat un text: O cerință simplă, de clasa a V-a, dar care ne poate încurca la examen dacă nu stăpânim regulile întocmirii unui rezumat.Cum, și rezumatul are reguli? Da. Iată-le mai jos:

Rezumatul constă în prezentarea succintă (pe scurt), orală sau scrisă, a subiectului operei literare. Prin rezumat, se comunică esențialul (ceea ce este mai important) dintr-o operă literară.

PAȘI DE URMAT:

  • Citeşti, foarte atent, textul literar (opera/fragmentul),  pentru a înţelege informaţia esenţială;
  • Formulezi ideile principale în enunțuri scurte, evitând detaliile nesemnificative;
  • Respecţi ordinea desfăşurării întâmplărilor sau a dispunerii ideilor în textul de bază.

REGULI:

  • Folosim verbe la persoana a III-a (răspunde, aleargă, se scaldă, etc.)
  • Ne exprimăm clar, precis și concis, eliminând detaliile nesemnificative
  • Transformăm dialogul în naraţiune
  • NU folosim citate din text, regionalisme, arhaisme și nici expresii din limbajul curent
  • Dacă întâlnim pasaje descriptive, le vom elimina
  • NU folosim noţiuni de teorie literară (definiții ale genurilor literare, ale figurilor de stil ș.a.m.d.);
  • Eliminăm figurile de stil și le înlocuim cu termeni fără valoare expresivă.
REȚINEȚI! În conţinutul rezumatului NU trebuie să introducem păreri personale asupra întâmplărilor sau asupra personajelor şi nici să folosim citate sau dialoguri. Și, poate aspectul cel mai important, respectăm regulile de punctuație și de ortografie!

Cum aș fi rezumat eu textul 1:

În sala de clasă, profitând de pauza mare, câțiva elevi își consumă pachetul cu mâncare. Unii l-au primit de acasă, în timp ce alții, mai norocoși, au bani să își cumpere ce le place de la magazinele din zonă. 

În timp ce Nimo stă așezat în bancă și repetă la istorie, Imran își mănâncă prânzul. La un moment dat, băiatul de origine siriană observă că Nimo nu se simte bine și decide să i se alăture. După un dialog savuros, încheiat cu o invitație la masă din partea lui Imran, cei doi colegi despachetează caserola în care mama lui Imran pusese variate feluri de mâncare.

Bogăția dejunului îl surprinde pe Nimo, care descoperă, cu această ocazie, denumirile unor preparate culinare specifice bucătăriei arabe. Cei doi se înfruptă din bunătățile siriene – fattoush, konafah și tocănița cu haleem -, prilej cu care Nimo constată că multe dintre cuvintele arabe conțin litera „h”.

Actualizare: Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație a publicat baremul de evaluare și notare pentru acest test.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Cosmin Șontică

Spune-mi despre ce crezi că ar mai trebui să scriu aici! 0725.225.335 | [email protected]

6 comentarii

  1. Va multumim foarte mult pentru ajutorul pe care il dati copiilor. Pentru mine, ca parinte, sunt de un real ajutor aceste rezolvari. Sanatate multa!

      1. Foarte bine ati rezolvat testul . Îi ajutați pe parinți să verifice daca au rezolvat corect copiii lor testul.

  2. Buna ziua!
    Va multumim mult pentru rezolvare.
    Daca-mi permiteti, am o nelamurire la subiectul I ex.5.
    Enuntul 4 – Limba japoneză utilizată în comunicarea de zi cu zi se învață destul de ușor.
    Textul 2: ,,În mod paradoxal, limba japoneză este foarte ușor de învățat pentru comunicarea de bază, simplă, de zi cu zi.”
    De ce enuntul propus ar fi corect, avand in vedere ca ,,destul de usor” (aproape/relativ usor) nu e acelasi lucru cu ,,foarte usor”?

    1. Bună ziua! Vă mulțumesc și eu pentru vizită!
      Sincer, inițial am fost și eu tentat să merg pe o abordare literală a textelor și să ofer răspunsuri în consecință. Până la urmă, nu e vina noastră că testele anterioare ne-au cam obișnuit cu această „vânare” a greșelilor făcute din neatenție. De altfel, mulți dintre copiii de a opta au încă această senzație că răspunsul nu este cel evident și că el trebuie căutat în…forma cuvintelor.
      Totuși, cred că și evaluatorii au cam înțeles că nu e în regulă și nu ne-au mai întins „capcane” la exercițiul 5. Acum, răspunsul se găsește explicit sau implicit în text, iar copiii nu trebuie să se mai împiedice de chestiuni de semantică. De pildă, în exemplu pe care l-ați oferit se precizează că „limba japoneză este foarte ușor de învățat”, iar în enunț avem exprimarea „destul de ușor de învățat”. Ilustrând cam aceeași idee – aceea că limba niponă de bază se învață ușor -, am considerat că afirmația e corectă. Altceva ar fi fost dacă în enunț ni s-ar fi spus că limba e dificil de învățat…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.