„Ghips” sau „gips”?
Probabil că nu există român care să nu fi văzut vreodată materialul acela alb, pe care ortopezii îl folosesc pentru a înfășura membrele luxate ale pacienților. Când vine însă vorba să pronunțe cuvântul care îl desemnează, vorbitorii sunt împărțiți în două tabere: tabăra lui „GHIPS” și cea a lui „GIPS”.
De altfel, şi la o simplă căutare pe Internet se poate observa folosirea ambelor variante. Trebuie ştiut că, deşi substantivul provine din germ. gips, fr. gyps (având ca etimon lat. gypsum), ceea ce ar putea justifica varianta gips, singura formă corectă, menţionată în DEX şi în DOOM este ghips.
Ghipsul (cu pluralul ghipsuri) este : 1. Sulfat natural hidratat de calciu, incolor sau divers colorat, cu aspect sticlos, sidefos ori mătăsos, cu duritate mică, având numeroase utilizări în industrie; Expr. A pune în ghips = a imobiliza un membru sau o parte a corpului (care prezintă o fractură sau o fisură) cu ajutorul unui pansament făcut din ghips (1). 2. Obiect sau ornament arhitectonic făcut din ghips (DEX).
- Se va spune corect:
După accidentul suferit a fost necesar să i se pună mâna în ghips.
Mulajul acesta este făcut din ghips.
Decoraţiunile exterioare ale acestei clădiri sunt realizate din ghips.
***DOOM – Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
