„Ce-i cu astea” sau „Ce-s cu astea”?
Nu de puține ori suntem puși în situația de a întreba un interlocutor ce caută niște lucruri într-un anumit loc și atunci ne vine să rostim: „Ce-s cu astea?”
Greșeala – pentru că-i o greșeală aici – intervine în momentul în care ne lăsăm „atrași” de pronumele sau de substantivul la plural („vrăjelile”, în cazul nostru) și considerăm că trebuie să îl acordăm cu verbul.
În mod normal, vorbitorul ar fi trebuit să scrie: „Ce-i cu vrăjelile astea?” deoarece „i” este forma scurtă a verbului „a fi” și înseamnă „este”:
Ce-i cu vrăjelile astea? = Ce este cu vrăjelile astea?
Folosind același algoritm, vom întreba Ce-i cu voi?, adică Ce este cu voi?, și nu Ce-s cu voi?
- Ca să înțelegi mai ușor, înlocuiește-l pe CE cu CEVA.
Dacă am răspunde la întrebare, am putea obține: Cu noi e ceva, unde „ceva” este subiect. El trebuie să se acorde în număr cu predicatul, deci forma corectă este „i” (este), nu „s” (sunt).
CORECT: Ce-i cu vrăjelile astea?
