Evaluare NaționalăTeste de antrenament

Rezolvarea testului de antrenament nr. 3 pentru Evaluarea Națională la limba și literatura română

Dragi copii,

Am revenit cu propunerea de rezolvare a testului de antrenament numărul 3, publicat pe data de 8 martie. Publicăm acest material doar pentru ca voi să-l puteți folosi ca reper în rezolvarea cerințelor și să vă verificați răspunsurile până la apariția baremului oficial.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.

  1. Notează două discipline școlare pe care le are Decebal în orar.

Sugestie de răspuns: aritmetica, istoria (geografia, gramatica, intuiția)

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Ziua în care Gena vrea să îi verifice temele lui Decebal este:

  1. a) luni.
  2. b) vineri.
  3. c) sâmbătă.
  4. d) duminică.

Răspunsul corect: b – vineri

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Maia se dovedeşte o bună colegă de bancă pentru că:

  1. a) îi împrumută colegului guma şi rigla.
  2. b) îl ajută pe băiat să învețe alfabetul.
  3. c) îl antipatizează şi ea pe Bogdan.
  4. d) împarte cu el gustarea, în pauză.

Răspunsul corect: a

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Când vine în vizită domnul Dinu, Gena:

  1. a) îi spune că Miza nu e acasă.
  2. b) îl trimite pe Decebal în oraş.
  3. c) își aranjează emoționată ținuta.
  4. d) se preface că este ocupată.

Răspunsul corect: c

  1. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos.

a) „GENA: Le-ai scris?

DECEBAL: Da.

GENA: Ia dă caietul încoace, să vedem…”

  1. b) — Sigur! a răspuns ea.

— N-aş putea, am întrebat-o eu, să mă mut lângă Amelia, iar Bogdan să vină în locul meu lângă Maia?

Sugestie de răspuns:

Tiparul textual identificat în primul fragment este dialogat.

Tiparul textual identificat în cel de-al doilea fragment este dialogat.

  1. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între cele două texte-suport.

O legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între cele două texte-suport este reprezentată de tema comună, educația a doi băieți de școală primară. Atât în primul text – Titanic Vals -, cât și în cel de-al doilea – Despărțirea de București – cei doi băieți sunt călăuziți pe drumul cunoașterii de către două fete: Gena, care îl monitorizează atent pe Decebal, și Maia, colega bună la suflet și mereu gata să-și ofere sprijinul.

  1. Crezi că are importanță lângă cine stai în bancă, la școală? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 80 de cuvinte, valorificând textul 2.

    Personal, consider că este important lângă cine stai în bancă, la școală, deoarece persoana care respectivă te poate influența în mod pozitiv sau – dimpotrivă – în mod negativ.

    Fie că mergem la școală cu drag, fie că o facem pentru că aceasta ne este menirea, trebuie să admitem că aici ne petrecem o mare parte a zilei! Așadar, o relație bună cu toți colegii este importantă, în timp ce relația cu colegul sau colega de bancă este esențială. De ce? Pentru că persoana care împarte cu tine banca poate deveni un model, un coechipier, un sprijin în momentele dificile.

    Elocvent mi se pare exemplul naratorului-personaj din „Despărțirea de București”, care, întâmpinând greutăți la școală, găsește sprijin necondiționat în colega sa de bancă, Maia: „Era bună la suflet şi-mi împrumuta, dacă aveam nevoie, radiera sau rigla ei.”. Deși se bucură de sprijinul Maiei, băiatul tânjește după un alt loc: cel din banca Ameliei, fata alături de care își petrecea recreația mare.

    Relația dintre colegii de bancă ilustrează pe deplin sensul proverbului: „Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești!. Alături de colegul de bancă poți exersa încrederea, altruismul, loialitatea și prietenia sinceră!

  1. Asociază cu un alt text literar textul Titanic vals de Tudor Mușatescu, prezentând, în 50 – 90 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele.

    Fragmentul din „Titanic vals”, de Tudor Mușatescu mă duce cu gândul la un episod din „Amintiri din copilărie”, opera capitală a genialului povestitor Ion Creangă.

    În ambele texte, doi băieți de vârstă școlară sunt monitorizați atent de un „superior”. În „Titanic vals”, Decebal este luat la bani mărunți de Gena, sora lui mai mare, care îl ajută la lecții, dar care are îi verifică și temele. Când este întrebat de rezolvarea unor probleme la aritmetică, băiatul găsește imediat o explicație pertinentă: a uitat caietul la școală. În „Amintiri din copilărie”, Nică este ascultat la lecție de un coleg mai mare, Nic-a lui Costache. Acesta nu se dovedește la fel de tolerant precum sora lui Decebal din primul text și, însemnând fiecare greșeală a lui Nică, îi asigură acestuia  călăria lui Balan și de blagoslovenia lui Nicolai (un scaun din lemn și un bici, instrumentele de pedepsire a școlarilor care nu învățau).

    O diferență evidentă între cele două texte este persoana care monitorizează activitatea școlară a celor doi copii. În primul text este vorba despre o fată – Gena, sora lui Decebal -, în timp ce în „Amintiri din copilărie” este vorba despre un coleg mai mare.

B.

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

În secvenţa „O zi sau două, am observat-o pe Amelia în tăcere. Cel mai mult îmi plăcea când sosea dimineaţa” conțin diftong:

a) trei cuvinte.

b) patru cuvinte.

c) cinci cuvinte.

d) șase cuvinte.

Răspunsul corect: c

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Fac parte din câmpul lexical specific şcolii toate cuvintele din seria:

a) „alfabet”, „cartier”, „pistrui”.

b) „caiet”, „pupitru”, „radieră”.

c) „canapea”, „litere”, „trimestru”.

d) „vizită”, „riglă”, „recreație”.

Răspunsul corect: b

  1. Alcătuiește câte un enunț cu omonimele cuvintelor subliniate din enunțurile: „Minte! A spus că nici nu vine la masă”.

Rezolvare:

  1. Mintea de la tinerețe e toiag la bătrânețe.
  2. Masa unui corp este una dintre cele șapte mărimi fizice fundamentale.

 

  1. Precizează gradele de comparație ale adjectivelor propriu-zise din enunțurile: „Dar episodul cel mai important a fost fără niciun dubiu, cel în care m-am îndrăgostit de Amelia” și „Învăţătoarea noastră era foarte drăguţă.”

Gradul de comparație al adjectivului „cel mai important” este superlativ relativ de superioritate.

Gradul de comparație al adjectivului „foarte drăguță” este superlativ absolut (de superioritate)

  1. Menționează modalitățile prin care se realizează coordonarea în următoarea frază: „Învățătoarea m-a privit lung, a zâmbit puţin şi mi-a răspuns.”.

Sugestie de rezolvare:

Între propoziția 1 („Învățătoarea m-a privit lung”) și propoziția 2 („a zâmbit puțin”), coordonarea se realizează prin juxtapunere (alăturare sau parataxă).

Între propoziția 2 („a zâmbit puțin”) și propoziția 3 („și mi-a răspuns”), coordonarea se realizează copulativ (prin conjuncția coordonatoare copulativă „și”)

  1. Alcătuiește un enunț imperativ în care substantivul propriu „Bogdan” să aibă funcția sintactică de complement indirect (1) și un enunț asertiv, în care adverbul „ieri” să aibă funcție sintactică de atribut.

 

  1. Copii, trimiteți-i lui Bogdan tema la română! (complement indirect în Dativ)
  2. Ziua de ieri a fost minunată. (atribut verbal)
  1. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul colegului de bancă, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.

În ____________ (adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare) zi, le-am arătat colegilor niște paşi ___________ (simplu) de rezolvare a problemelor şi sunt sigur că fiecare dintre ei _______________ (a progresa, indicativ, viitor). I-am explicat ecuaţiile şi ___________ (soră) mele, _______________(care) cunoştinţe de matematică nu sunt grozave.

Rezolvare : În acea zi, le-am arătat colegilor niște pași simpli de rezolvare a problemelor și sunt sigur că fiecare dintre ei va progresa. I-am explicat ecuațiile și surorii mele, ale cărei cunoștințe de matematică nu sunt grozave.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută la școală și în care să inserezi o secvență descriptivă și una dialogată.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

  • conținutul compunerii – 12 puncte • redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct). Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Propunere de rezolvare:

   Încă îmi amintesc ce zi teribilă a fost ziua de 1 aprilie 2019! Nu cred că o voi putea uita curând! Era o dimineață obișnuită: soarele primăverii îmi bătea în ferestre, soneria telefonului îmi gâdila auzul cu o baladă de Chopin, moment în care m-am hotărât să cobor din pat și să merg totuși la școală. Nimic nu avea să prevestească însă ce avea să se întâmple.

Cu o zi înainte, doamna dirigintă ne anunțase „cu regret” că, deși ne aflam în săptămâna „Școala altfel”, în ziua aceea urma să ne luptăm tot cu genurile literare și cu funcțiile sintactice, fiindcă de! Evaluarea Națională „bătea la ușă”. Ne chemase mai devreme, dar bineînțeles că eu nu reușisem să ajung la timp.

Intrat pe poarta școlii, mi-am dat seama că ceva nu e în regulă. Curtea era plină de mașini de pompieri, dar nu ca la o intervenție, ci ca și când luptătorii cu focul și-ar fi stabilit aici parcul auto. Curiozitatea m-a făcut să intru pe ușa școlii prevăzător și am preferat să nu mă aventurez direct în clasă. Numai că aventura mă căuta ea pe mine. Și ce planuri teribile avea!

            Clădirea școlii era goală. Îmi auzeam pașii pe scările către etajul al treilea, acolo unde ne aveam clasa. La un moment dat, chiar când mă pregăteam să intru în clasă, a ieșit vijelios pe ușă un pompier echipat până-n dinți, cu o mască de oxigen pe față care-l făcea să pară de pe altă planetă. Avea un combinezon negru, cu dungi galbene, care îți luau ochii, niște bocanci desprinși parcă din filmul Terminator și o cască roșie, continuată în spate cu un fel de pelerină gri.

            Vă mărturisesc sincer că nu mă așteptasem la o asemenea întâlnire bizară. Dar până să mă dezmeticesc, pompierul își scoate masca de pe figură și mă întreabă scurt, aproape acuzator:

–  Hei, puștiule! Ce cauți tu aici? 

–  Ce să caut, zic eu cam cu jumătate de gură, sala de clasă..

Omul cu echipament ciudat aproape că nici nu mă lasă să-mi termin răspunsul:

– Ai venit cam târziu! zise el. Acțiunea de evacuare s-a încheiat, iar colegii tăi au participat la ea și au fost foarte încântați. Dar să știi că s-ar putea să avem ceva interesant și pentru tine, continuă pompierul.

În momentul acela am început să deslușesc ițele acestei povești încurcare. Carevasăzică, doamna dirigintă ne chemase mai devreme nu pentru lecții, ci pentru un exercițiu de evacuare în caz de cutremur, iar păcăleala făcea parte din plan – doar era 1 aprilie.  Acum, cel din urmă rol avea să-mi revină mie: Pompierul mi-a explicat că ultima parte a exercițiului presupune coborârea unei persoane rămase blocate la etaj după cutremur.

Am fost lăsat singur în sala de clasă, iar pompierul pe care îl întâlnisem pe hol – și care coborâse între timp – a apărut în vârful unei autoscări destinate salvării de la înălțime. Recunosc că am avut ceva emoții, mai ales când m-am trezit deasupra solului, legat cu o frânghie de salvator.

Din fericire, totul s-a terminat cu bine, iar eu am înțeles cât de importantă este sincronizarea și cât de mult trebuie să prețuim viața..

Cosmin Șontică

Spune-mi despre ce crezi că ar mai trebui să scriu aici! 0725.225.335 | [email protected]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *