Sic Cogito

Scrisoarea unei eleve de liceu despre ce mai înseamnă Crăciunul astăzi

Bianca este elevă în clasa a douăsprezecea la Liceul Teoretic „Alexandru Marghiloman” din Buzău. În cadrul unei activități extrașcolare desfășurate ieri la Palatul Copiilor Buzău, eleva a citit un eseu-scrisoare către noi toți, un semnal de alarmă despre ce mai înseamnă Crăciunul astăzi.

Scrisoarea tinerei pune serios pe gânduri pe oricine simte că trăim tot mai puțin și mai superficial momente-cheie ale vieții, îndepărtându-ne de cei dragi pentru a fi mai aproape de joburi.

Iată eseul Biancăi-Maria Călin, care a emoționat o întreagă audiență:

Ce este Crăciunul?

Probabil că nu e om căruia să nu-i fi săltat inima de bucurie la auzul cuvântului „Crăciun”. Ce cuvânt magic, câtă emoție și câtă bucurie în acest cuvânt cuprinzând în sine taina nașterii Fiului lui Dumnezeu, bucuria împăcării cu aproapele și cu sine și speranța că oamenii pot fi mai buni, măcar o lună pe an.

Dar ce înseamnă cu adevărat Crăciunul, dragi prieteni?  Miros de cozonaci, aromă de brad și scorțișoară, tăierea porcului, amintirile copilăriei, momentele irepetabile alături de cei dragi, colindatul, mersul la biserică, solidaritate, emoție?..

Aș putea să vă spun multe lucruri legate de Crăciun, dar câte dintre ele mai oglindesc cu adevărat ceea ce trăim noi astăzi?

Cât e comerț și cât e suflet în luna Decembrie?

Cât e trăire adevărată și cât e goană după cadouri?

Cât e ritual culinar și cât e bucuria Nașterii Domnului?

Cât e spiritual și cât e material?

Câți mai păstrăm în suflete adevăratul sens al Crăciunului?

Sunt întrebări care primesc invariabil același răspuns: Trăim în era vitezei, în care totul se desfășoară pe repede înainte. Dar ce păcat că redefinirea vieții noastre răpește tot ce e mai frumos din Sărbătoarea Crăciunului!..

            Luna aceasta, toți adulții ne întreabă ce ne dorim de Crăciun. Am obosit să răspund tuturor că aș vrea mai multă afecțiune și mai puține lucruri materiale. De aceea, sper ca dorințele mele de anul acesta să se împlinească:

  • Să ne preocupăm mai mult de soarta copiilor care nu au simțit niciodată căldura părintească. Ei sunt pentru noi o pildă de curaj și acceptare.
  • Să avem grijă de bătrânii noștri, unii bolnavi și singuri. Ei ne dau o lecție de modestie și demnitate;
  • Să fim cu adevărat aproape de cei dragi, schimbând cadourile scumpe cu prezența noastră caldă și de neînlocuit;

În loc de concluzie, aș încheia citindu-vă scrisoarea unui copil dintr-un sat din România către Moș Crăciun:

      „Dragă Moșule,

Mă numesc Alexandra, sunt elevă în clasa a treia, iar anul acesta am fost foarte silitoare și bună la suflet. Eu te rog, dacă poți, să îmi aduci două portocale, două banane și două pachete de mentosane.

Eu mai am un frățior care este cam bolnav și mama plânge des că nu are buline pentru el. Dacă poti, te rog sa faci tu o magie si sa ii treacă boala. Și poți să îi aduci și lui o ciocolată mare și o pungă de pufuleți.

Cu drag, Alexandra.

Bianca Maria Călin este elevă în clasa XII-a la Liceul Teoretic „Alexandru Marghiloman”. Pasionată de fotografie, muzică, lectură și călătorii, Bianca este și elevă a cercului de cenaclu literar de la Palatul Copiilor Buzău.

Cosmin Șontică

Spune-mi despre ce crezi că ar mai trebui să scriu aici!
0725.225.335 | [email protected]

Adaugă un comentariu

Click aici pentru a adăuga un comentariu